Există numeroase motive pentru care bărbații se pot confrunta cu o stare de oboseală persistentă asociată cu lipsă de motivație, nervozitate și dificultăți de concentrare. De la alimentație haotică și consum exagerat de alcool, la boli de inimă, de ficat sau diabet. Și tulburările de somn, nivelurile scăzute de testosteron sau depresia pot contribui semnificativ la senzația persistentă de oboseală.
Detaliem care pot fi cauzele lipsei de energie la bărbați și cum pot fi ameliorate:
1. Dieta și exercițiile fizice
Mulți bărbați cu joburi solicitante au obiceiul să sară peste micul dejun și să compenseze cu cofeină în exces sau ronțăieli, iar apoi încheie ziua cu o masă bogată în carbohidrați. Deși cofeina poate oferi un impuls de energie de moment, oboseala va începe să se resimtă după ce efectul acesteia dispare. Iar o dietă săracă în nutrienți esențiali sau una care nu furnizează suficiente calorii, poate duce la scăderea nivelului de energie.
De asemenea, lipsa activității fizice specifice celor care petrec mult timp la birou poate duce, pe termen lung, la slăbirea mușchilor, așa că orice mic efort poate cauza oboseală excesivă.
În schimb, o dietă echilibrată, bogate în nutrienți, cum ar fi proteinele și carbohidrații din cereale integrale și legume și mișcarea, pot ajuta la menținerea unui nivel optim de energie întreaga zi.
2. Consumul excesiv de alcool
Potrivit Intitutului Național de Sănătate Publică, consumul excesiv de alcool este o problemă majoră, în special în rândul bărbaților din România. În medie, peste o treime dintre adulții din România au declarat că episodic consumă alcool în exces cel puțin o dată pe lună.
Consumul de vin, bere sau băuturi spirtoase în timpul zilei poate provoca stare de somnolență și lentoare. Iar pentru cei care nu s-au odihnit suficient în noaptea precedentă, chiar și o singură băutură poate accentua oboseala, în special dacă e consumată după-amiaza, când nivelul de energie este, în mod natural, mai scăzut.
Așadar, băuturile alcoolice ar trebui consumate cu moderație, adică:
- 2 unități/zi, 4 unități/ocazie și 14 unități/săptămână, pentru bărbați;
- 1 unitate/zi, 2 unități/ocazie și 7 unități/săptămână, pentru femei și persoanele de peste 65 de ani.
O unitate înseamnă astfel: fie o bere mică (de 330 de mililitri), fie un pahar de vin (125 ml), fie unul mic de tărie (40 ml).
De asemenea, este adesea recomandat ca alcoolul să fie consumat în timpul meselor, pentru că alimentele pot ajuta la reducerea absorbției alcoolului în organism.
3. Niveluri scăzute de testosteron
Testosteronul este cel mai important hormon sexual masculin. Are un rol esențial în ceea ce privește nivelul de energie mentală și fizică. De obicei, bărbații produc tot mai puțin testosteron pe măsură ce îmbătrânesc (cu aproximativ un procent mai puțin pe an după vârsta de 30 de ani), dar atunci când apare o scădere semnificativă a nivelului de testosteron, poate fi un semnal de alarmă.
„Hipogonadismul este destul de frecvent, adică scăderea secreției de testosteron și/sau a producției de spermatozoizi, din motive centrale, adică legate de hipotalamus-hipofiză, sau periferice, adică legate de testicule sau de receptorii din periferice”, a precizat dr. Antonela Burlacu, medic primar endocrinolog.
Simptomele unui nivel scăzut de testosteron includ diminuarea dorinței sexuale, stări depresive, scăderea energiei și, în special, intensificarea senzației de oboseală. Determinarea nivelului de testosteron poate fi realizată prin intermediul unor analize de sânge specifice, iar dacă se constată o valoare scăzută, medicul poate recomanda terapie.
Scăderea nivelului de testosteron poate fi gestionată prin diverse modalități, cum ar fi injecțiile intramusculare, utilizarea plasturilor, soluțiilor și gelurilor topice.
„Mai întâi de toate, trebuie identificată și rezolvată cauza unui nivel scăzut de testosteron. Dacă nu se poate, se fac injectări cu suplimente de testosteron, de obicei, o injectare la trei săptămâni sau la patru săptămâni,” a mai explicat dr. Antonela Burlacu.
4. Tulburări de somn
Insomnia și apneea de somn sunt cele mai frecvente tulburări de somn care pot afecta grav calitatea vieții.
Insomnia se caracterizează prin dificultatea de a adormi sau de a menține somnul neînrerupt, chiar și atunci când persoana afectată e obosită. Cauzele pot fi variate, de la stres și anxietate la anumite medicamente sau afecțiuni subiacente. Insomnia se manifestă prin oboseală, iritabilitate și dificultăți de concentrare, iar tratamentul poate include schimbări ale obiceiurilor de somn sau terapie cognitiv-comportamentală.
Apneea de somn este o tulburare în care respirația se oprește în mod repetat în timpul somnului și este mai întâlnită la bărbați decât la femei. Acest lucru se datorează, în parte, diferențelor anatomice și hormonale dintre sexe. În general, bărbații au o anatomie a gâtului care poate duce la colapsarea căilor respiratorii în timpul somnului. De asemenea, nivelurile mai mari de testosteron pot influența apariția apneei de somn. Unul din simptomele apneei e sforăitul zgomotos.
„Nu este normal să sforai tare în fiecare noapte, astfel că, dacă observăm că un copil sau un adult sforăie mai mult de câteva săptămâni sau luni, înseamnă că nu respiră bine în timpul somnului. Uneori, nu auzim sforăit ci doar o respirație mai zgomotoasă, sau somnul este agitat. Dimineața la trezire persoana respectivă poate avea gura uscată (cere apă dimineața), durere de cap la trezire, somnolență (adoarme în timpul zilei) sau dimpotriva agitație, nervozitate și iritabilitate, probleme cu greutatea,” a explicat dr. Mihaela Oros, medic primar pediatru cu competențe în somnologie.
Neglijată, apneea de somn poate crește riscul de afecțiuni grave precum hipertensiunea arterială sau bolile de inimă. Pentru a gestiona această problemă, este necesară în primul rând o evaluare medicală pentru a se stabili diagnosticul corect, urmată de recomandări adecvate. Aceste recomandări pot implica utilizarea unui aparat de ventilație sau ajustări ale stilului de viață, cum ar fi pierderea în greutate și renunțarea la fumat.
5. Diabetul
În cazul în care o persoană suferă de diabet, capacitatea organismului de a utiliza și regla nivelul de zahăr este compromisă. În mod obișnuit, hrana pe care o consumăm se descompune în zaharuri simple, cunoscute sub numele de glucoză, urmând a fi absorbită de către celulele corpului. Cu toate acestea, în cazul pacienților diabetici, insulina, hormonul responsabil de absorbția glucozei din sânge, fie nu este produsă suficient, fie nu este utilizată eficient.
Această deficiență conduce, de obicei, la acumularea excesivă de zahăr în sânge, fără ca celulele să poată beneficia în mod corespunzător de această sursă de energie. Deși legătura dintre acumularea de glucoză și senzația de oboseală asociată diabetului este binecunoscută, cercetările care să confirme această relație sunt încă relativ limitate.
Studiile sugerează că glucoza poate juca un rol semnificativ în apariția oboselii la pacienții cu diabet. De exemplu, într-un studiu efectuat în 2003, cercetătorii au monitorizat 36 de adulți cu diabet de tip 2, măsurând nivelurile de glucoză din sânge timp de trei sau patru săptămâni, și au constatat că oboseala era în mod semnificativ corelată cu concentrațiile de glucoză din sânge.
Ambele tipuri de diabet, atât de tip 1, cât și de tip 2, pot beneficia de tratament specializat, care să asigure un nivel adecvat al glicemiei, iar în cazul diabetului de tip 2, modificările stilului de viață pot reprezenta de asemenea o modalitate eficace de gestionare a acestei afecțiuni. Din păcate, diabetul poate evolua mult timp înainte de a fi diagnosticat, fiind asimptomatic până la apariția complicațiilor. Potrivit statisticilor la nivel mondial, 1 din 2 adulţi cu diabet nu sunt diagnosticaţi.
6. Bolile de inimă
Bolile de inimă reprezintă principala cauză de deces peste tot în lume, iar România nu face excepție. Acestea includ afecțiuni precum bolile coronariene, bolile vaselor de sânge, defectele cardiace și atac de cord. Un simptom comun al bolilor de inimă este oboseala cronică. Aceasta este evidentă în afecțiuni precum insuficiența cardiacă, aritmii, infarct. Persoanele cu probleme cardiace pot resimți o senzație generală de slăbiciune sau epuizare, care poate persista chiar și după ce au dormit suficient.
Bărbații au, în general, un risc mai mare de a dezvolta boli de inimă după vârsta de 45-55 de ani. Cu toate acestea, după menopauză, riscul femeilor de a dezvolta boli de inimă crește și devine similar cu cel al bărbaților.
Pentru a menține sănătatea inimii și a reduce riscul bolilor cardiovasculare, se pot lua următoarel măsuri: renunțare la fumat, limitarea consumului de alcool și efectuarea periodică a controalelor medicale preventive.
7. Bolile de ficat
Unul dintre simptomele cele mai frecvente și debilitante ale afecțiunilor hepatice este oboseala. Acest simptom apare în toate formele de boli hepatice, de la steatoză hepatica (boala ficatului gras) la ciroza hepatică și hepatită C cronică. La unii pacienți, oboseala se instalează la câțiva ani după ce diagnosticul de boală hepatică este stabilit. La alții, reprezintă motivul principal pentru care s-au prezentat la medic.
În cazul unui ficat bolnav, oboseala poate apărea în orice moment al zilei, dar este cel mai frecventă dimineața, cam la o oră după trezire. La ora 9 dimineața, unii se pot simți deja epuizați ca după o zi întreagă de muncă. Alții descriu slăbiciune și lipsă de energie pe tot parcursul zilei. Chiar și sarcinile obișnuite devin mai obositoare, iar în jurul orei 16:00, pacientul trebuie pur și simplu să se întindă în pat.
Tratamentul oboselii poate fi provocator, în cazul bolilor hepatice. În primul rând, ar trebui făcută o evaluare a tuturor altor cauze potențiale, deoarece unele dintre ele pot fi ușor tratate. Tulburările tiroidiene și anemiile sunt adesea asociate cu bolile hepatice și pot înrăutăți oboseala existentă. Deficiențele nutriționale și dezechilibrele de fluide contribuie, de asemenea, la epuizare. Depresia primară din alte cauze decât boala hepatică duce la oboseală și poate necesita control farmacologic. În cele din urmă, toate medicamentele pe care le ia pacientul trebuie revizuite și eliminate cele care nu sunt necesare.
8. Depresia
Depresia este o tulburare de dispoziție caracterizată prin sentimente persistente de tristețe și disperare. Deși este o tulburare de sănătate mentală, simptomele pot să se manifeste și la nivel fizic, iar oboseala severă reprezintă un simptom frecvent al depresiei.
Într-un studiu efectuat pe 81 de persoane, până la 90% dintre subiecți au raportat oboseală severă, cu toate că 80% dintre acești subiecți erau sub tratament cu antidepresive.
Cercetările au arătat că oboseala este un simptom prezent în mod constant în cazul depresiei. Un studiu european care a inclus șase țări și 1884 de participanți a dezvăluit că 73% dintre aceștia au experimentat oboseala ca o caracteristică comună a stării depresive.
Oboseala combinată cu alte simptome precum apatia, lipsa de concentrare și anxietatea, pot afecta negativ productivitatea și bunăstarea zilnică.
Depresia este, totuși, o afecțiune tratabilă, iar psihoterapia și medicamentele sunt accesibile tuturor.
Alte cauze posibile ale oboselii:
- Alergiile: pot cauza oboseală din cauza răspunsului imun al organismului la alergeni. Această reacție poate solicita resursele organismului și poate conduce la o senzație de oboseală;
- Cancer: oboseala este un simptom comun asociat cancerului. Procesele patologice asociate cu cancerul, tratamentele agresive și stresul emoțional pot contribui la starea de oboseală;
- Probleme tiroidiene: funcționarea anormală a glandei tiroide poate perturba metabolismul, afectând nivelurile de energie și chiar dacă bolile tiroidei sunt mai rare la bărbați decât la femei, simptomele sunt mai intense în cazul lor;
- Anemie: anemia se caracterizează prin niveluri scăzute de hemoglobină, reducând capacitatea de transport a oxigenului. Acest lucru poate duce la oboseală și lipsă de energie.
- Unele medicamente: anumite medicamente, inclusiv statinele utilizate pentru scăderea colesterolului, pot provoca oboseală ca efect secundar.
Sursa foto: Dreamstime.com
4
4
