Noua Directivă privind Calitatea Aerului în UE oferă noi drepturi cetățenilor. România are la dispoziție doi ani ca să implementeze această directivă care prevede și faptul că cei care au dezvoltat o boală din cauza calității scăzute a aerului ar putea să dea în judecată statul și să ceară despăgubiri.
Poluarea aerului este în continuare ignorată de autoritățile de la București, chiar dacă, pe termen lung, efectele ei pot duce la boli și la o calitate scăzută a vieții. În ciuda îmbunătățirilor din ultimii ani, nivelul principalilor poluatori ai aerului rămâne încă peste limitele stabilite de Organizația Mondială a Sănătății (OMS).
„Aproximativ 90% din locuitorii orașelor din Europa sunt expuși la poluanți în concentrații peste nivelurile de calitate a aerului considerate dăunătoare pentru sănătate. De exemplu, pulberile fine în suspensie (PM2,5) din aer reduc speranța de viață în UE cu peste opt luni”, potrivit Agenției Europene de Mediu.
Săptămâna aceasta, parlamentarii europeni s-au întâlnit la Strasbourg pentru sesiunea plenară a ultimului an din legislatura actuală. Sesiunea a început cu un vot important pentru Directiva Europeană privind Calitatea Aerului, revizuită. Datorită noii directive, cetățenii vor avea dreptul să ia măsuri legale atunci când statul nu-și face treaba.
Drepturi pentru cetățeni
Modificarea importantă, pe care o aduce Noua Directivă, are legătură cu noi drepturi pe care le oferă cetățenilor. Astfel, noua legislație oferă cetățenilor și ONG-urilor dreptul de a da în judecată autoritățile care nu respectă standardele și pot obține despăgubiri.
De exemplu, dacă cineva s-a îmbolnăvit din cauza nivelului ridicat de poluare al aerului, acea persoană va putea cere despăgubiri de la instituțiile care trebuiau să-și facă treaba.
„Definiția bolilor s-a extins. Sunt foarte mulți oameni care suferă de alergii, de exemplu alergie la ambrozie. Trebuie să preîntâmpinăm orice boală”, explică eurodeputatul Nicolae Ștefănuță, raportor din partea Grupului Verzilor pe această directivă.
În continuare, problemele legate de calitatea precară a aerului se observă în mai multe orașe din țară. Craiova, București, Cluj, Tulcea, Timișoara sau Ploiești sunt doar câteva dintre marile aglomerări urbane care se confruntă cu poluarea aerului.
„Orașele acestea trebuie să asigure o viață sănătoasă pentru oameni și nu doar betoane. Dezvoltarea trebuie să urmeze niște reguli”, continuă Ștefănuță.
„Despre asta este și Planul Verde European, care vine și cu bani, de exemplu, pentru spații verzi.” La pachet cu ceea ce vine din partea Uniunii, trebuie să existe o disponibilitate și la nivelul autorităților din țară, adaugă eurodeputatul.
Calitatea aerului și problemele legate de aceasta au fost discutate și în ultimele săptămâni, în țară. Mai multă lume s-a plâns de mirosul de la Cluj care provine de la noua groapă de gunoi. „Simplul miros neplăcut, să zicem, că nu e considerat o afecțiune. Ce este mai grav acolo este că mirosul acela reprezintă ceva, reprezintă niște chimicale care te îmbolnăvesc”, continuă Ștefănuță.
„Este un activist de mediu care măsoară mereu valorile de la Pata Rât și știe câți oameni se îmbolnăvesc anual din cauza acestor emisii. E o rușine ca așa numitul «oraș de cinci stele» să fie în situația asta”.
Voturile europarlamentarilor români
Textul directivei a trecut mai departe cu 363 voturi pentru, 226 împotrivă și 46 abțineri. Europarlamentarii români care au votat pentru sunt: Vlad Marius Botoș, Vlad Gheorghe, Alin Mituța, Dragoș Pîslaru, Ramona Strugariu, Dragoș Tudorache, Nicolae Ștefănuță și Iuliu Winkler.
Printre cei care au fost împotrivă se numără Cristian Terheș, Traian Băsescu, Vasile Blaga, Siegfried Mureșan. De asemenea, noua directivă impune niște limite mai stricte în privința particulelor fine (PM 2.5, PM 10, NO2) în aerul respirabil.
România se află în infringement pentru poluarea aerului, dar și pentru felul în care gestionează deșeurile. Încă din 2020, Comisia Europeană a cerut României să respecte Directiva 2008/50/CE privind calitatea aerului. Statul ar fi trebuit să măsoare nivelul de poluare și să informeze populația în legătură cu asta.
Directiva impune că toate statele UE să atingă standardele OMS până în 2035, cu aliniere parțială până în 2030. Este un pachet complet, care vine și cu bani pentru investiții, cum ar fi bani pentru aparate de măsurat calitatea aerului. Banii pot fi accesați prin PNRR sau prin programele operaționale.
Poluarea din București
Capitala României rămâne, în continuare, unul dintre orașele cu probleme în ceea ce privește calitatea aerului. Arderile ilegale de deșeuri, traficul, dar și lipsa spațiilor verzi sunt doar câteva dintre motive. Bucureștiul se află pe locul patru în topul celor mai poluate capitale din UE, potrivit IQAir.
Orașul se află în proces de infringement cu Comisia Europeană pentru depășiri ale cantităților de particule fine în mișcare aflate în aer (PM10, PM2,5).
2
7
