Ministrul Justiției, Alina Gorghiu, susține că legea fugarilor atacată de Curtea Supremă la CCR este „o lege bună”, fiind „pârghia pe care noi am identificat-o pentru pedepsirea suplimentară a celor care se consideră mai presus de lege”.
Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a atacat marți actul normativ, susținând că este neconstituțional în ansamblul său și încalcă dreptul la un proces echitabil și dreptul la libertate.
„Din punctul nostru de vedere, este o lege bună, necesară, mai ales în contextul în care diverși condamnați pentru fapte variate părăsesc țara cu scopul de a se sustrage justiției din România și de a nu executa pedepsele în penitenciarele românești. Legea a fost semnalul pe care statul român l-a dat, pentru a demonstra că suntem determinați să aducem toți fugarii în țară. Aceasta este pârghia pe care noi am identificat-o pentru pedepsirea suplimentară a celor care se consideră mai presus de lege. Dacă există alte sugestii pe care ÎCCJ le are, credeți-mă că sunt cel mai deschis om să le preia și să le găsim o formă de pus în legislație”, a declarat Alina Gorghiu.
Camera Deputaților a adoptat, pe 29 noiembrie, în calitate de for decizional, proiectul de lege care prevede pedepse suplimentare pentru persoanele condamnate care fug din țară pentru a scăpa de închisoare. Iniţiativa legislativă a fost adoptată cu 230 de voturi „pentru”, trei „împotrivă” şi un deputat s-a abţinut.
Proiectul de lege modifică Codul penal, în sensul în care persoanele condamnate definitiv, care în 7 zile nu se prezintă pentru a fi pusă în executare pedeapsa, vor avea pedeapsa suplimentară între 6 luni şi 3 ani pentru o infracţiune asimilată celei de evadare.
Legea prevede că evadarea din starea legală de reținere sau de deținere se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani, iar extrădarea săvârșită prin folosire de violențe sau arme se pedepsește cu închisoare de la 1 la 5 ani și interzicerea exercitării unor drepturi.
Evadare se consideră în situațiile următoare:
a) neprezentarea nejustificată a persoanei condamnate la locul de deţinere, la expirarea perioadei în care s-a aflat legal în stare de libertate;
b) părăsirea, fără autorizare, de către persoana condamnată, a locului de muncă, aflat în exteriorul locului de deţinere;
c) încălcarea de către persoana aflată în arest la domiciliu a obligaţiei de a nu părăsi imobilul ori nerespectarea de către aceasta a itinerarului sau condiţiilor de deplasare, potrivit legii.
Pedeapsa aplicată pentru infracţiunea de evadare se adaugă la pedeapsa rămasă neexecutată la data evadării.
Extrădarea lui Cherecheș: „Nu depinde de ce-și dorește România, nici Ministerul Justiției”
Întrebată de procesul de extrădare a Primarului din Baia Mare, Alina Gorghiu a afirmat că primește zilnic această întrebare, „ca un fel de bună ziua”.
„Știți foarte bine că Ministerul Justiției nu a fost până acum implicat, problema a fost gestionată de Ministerul Afacerilor Interne. Pentru minister, fugarii sunt la fel de importanți, indiferent de numele pe care îl are persoana care a fugit de justiția din România. Sunt o prioritate pentru statul român și, în foarte multe cazuri, am reușit să demonstrăm că ne facem treaba cum trebuie”, a declarat ministrul Justiției.
Gorghiu a explicat că mandatul european de arestare este pus de instanța din Germania și nu are legătură cu decizia justiției din România, în cazul lui Cherecheș.
„Dacă instanţa din Germania ne va solicita detalii cu privire la condiţiile din penitenciarele româneşti, o vom face cu celeritate. Pe baza mandatelor europene de arestare din UE, Germania este statul cu cel mai mare număr de fugari pe care ni i-a predat. Am convingerea că această procedură se va finaliza”, a încheiat Alina Gorghiu.
Potrivit declarațiilor ministrului, România se află pe locul doi în UE, după Marea Britanie, la numărul de deținuți predați până la 14 noiembrie - 150 la număr.
7
1
