Problema păcănelelor, ignorată mult timp de stat, a fost conștientizată de Generația Z care luptă împotriva acestora prin comentarii cu emoji-uri cu farfurii goale. HotNews.ro a vorbit cu Silviu Faiăr și Alex Zlăvog, doi creatori de conținut care cer demult în live-urile lor interzicerea reclamelor la jocuri de noroc.
„Voi merge înainte și în privința reglementărilor jocurilor de noroc. Nu am nicio problemă cu amenințările din industria păcănelelor”, așa a anunțat Marcel Ciolacu, în urmă cu trei zile, reforma în acest domeniu. Noile reguli ar trebui să fie adoptate astăzi.
Pe lângă faptul că operatorii vor fi obligați să aibă sediul în România au apărut următoarele prevederi: vor fi mărite taxele de licențiere și autorizare, vor exista baze de date cu jucătorii dependenți, iar alcoolul va fi interzis în sălile de jocuri.
Ciolacu a mai anunțat că vor merge mai departe cu mutarea sălilor de jocuri de noroc la marginea orașelor. Însă, în continuare, nu a existat nicio discuție despre reclamele la păcănele.
În spatele reformelor anunțate de politicieni și a procedurilor greoaie, în online s-a dus o întreagă luptă împotriva reclamelor la păcănele. A început cu o campanie Declic și a continuat cu emoji-uri cu farfurii goale. Oamenii au năvălit în comentarii la influencerii care fac reclame la jocuri de noroc, unde au văzut că „foamea era mare”. Iar acest lucru a dat rezultate. Totul a pornit în chatul de pe Twitch, în comunitatea lui Silviu Istrate, cunoscut drept Faiăr.
Silviu Istrate nu crede, totuși, că reacția asta se datorează lui sau altor creatori de conținut care au fost vocali pe subiect. Mai degrabă e de părere că s-a ajuns la un punct în care oamenii au realizat cât de mare este pericolul din jurul jocurilor de noroc, așa că au răbufnit cum au putut.
„Cred că este o problemă reală și cred că s-a adâncit această problemă pe măsură ce casele de pariuri și cazinourile au forțat din ce în ce mai mult măsura”. Pe hârtie, România are 100.000 de dependenți de jocuri de noroc, potrivit unei analize publicate de Europa Liberă.
În realitate, e posibil ca acest număr să fie mult mai mare. În lipsa unor date recente, numărul românilor care sunt dependenți de păcănele rămâne în continuare necunoscut.
O problemă ignorată de către stat ajunge acum să fie conștientizată de către generația Z, care se adună în comunități online precum cea a lui Faiăr, Alex Zlăvog sau Mircea Bravo. Ei sunt doar trei dintre influencerii care au decis să ia o poziție împotriva reclamelor la jocurile de noroc.
O ecuație cinică
Silviu Faiăr. FOTO: Arhiva personală
Faiăr vorbește des despre influencerii care fac reclamă la păcănele. A lucrat în publicitate o perioadă bună de timp, așa că știe cu ce se mănâncă domeniul. Printre creatorii de conținut care s-au trezit cu comentarii de la comunitatea lui Faiăr se numără Dorian Popa, Colo sau Andreea Bld. Chiar dacă unele sunt nume mari, companiile de jocuri de noroc sunt dispuse să dea bani grei oricărei persoane care duce mai departe mesajul și merg oriunde există atenție publică.
„Exact acolo merg și oamenii de marketing de la aceste case de pariuri și cazinouri. Cu cât mai mulți ochi ațintiți către reclama lor, cu atât mai mulți jucători, cu atât mai mulți bani”, continuă influencerul. „E o ecuație foarte simplă și foarte cinică, din păcate, pentru că știu și ei gradul de dependență pe care îl poate provoca și că banii ăia o să se întoarcă, înzecit, către ei”.
De aici a apărut și întreaga discuție despre „foamea de bani” a creatorilor de conținut, care acceptă contracte cu companii de jocuri de noroc. Sunt printre cei mai bine plătitori din toată piața, spune Faiăr, iar lucrul acesta este vizibil peste tot: în publicitatea stradală, publicitatea de la TV sau în online.
Farfuriile goale chiar dau rezultate
„Sunt dispuși să meargă la absolut oricine este dispus să promoveze păcănele și de asta vedem oameni semi anonimi pe Tiktok sau pe YouTube, care ating audiențe de sute sau mii de oameni, adică foarte puțini pentru un advertiser, care primesc sponsorizări de la păcănele pe câteva sute de lei, pe câteva sute de euro. Pentru că până și oamenii ăia pot să convertească pariori și jucători la păcănele”.
Comunitatea lui Faiăr a început să conștientizeze aceste lucruri și a protestat prin a spama secțiunea de comentarii a influencerilor care fac reclame la jocuri de noroc. Unii dintre ei au primit sute de comentarii cu farfurii goale. Andreea Bld a fost printre primii. Iar farfuriile goale au și dat rezultate. În scurt timp, Andreea a anunțat pe TikTok, într-un live, că va încheia orice contract cu vreo companie de păcănale sau pariuri sportive.
Apoi a venit și momentul lui Dorian Popa, care făcea de ani întregi reclame la jocuri de noroc. Nu doar asta, dar este și unul dintre cei mai cunoscuți influenceri din România, urmărit în principal de copii, argumentează Faiăr. Dorian s-a supărat pe comentariile pe care le primea, spunând că a venit asupra lui un întreg „val de hate”. Apoi l-a invitat la un debate.
„Punctul meu de vedere este că oamenii se plâng de presiunea publică. Iar presiunea publică nu poate să fie încadrată la hate, din păcate, pentru că atât timp cât nu se comit acte care să fie încadrate la instigare la ură sau chiar și la discriminare sau mai știu eu ce nu cred că se poate pune problema de vreo tipologie de ură”, explică Faiăr. „Nu, este simpla presiune publică a oamenilor care vor să facă ceva în legătură cu toată treaba asta. Iar din punctul meu de vedere, acțiunea pornită de mine cu un emoji cu o farfurie este de departe cea mai inocentă formă de presiune publică”.
În același video în care Dorian Popa a răspuns la toată situația, el își exprimă mirarea pentru această „șaradă”, cum o numește, și spune că este „bullied” pentru că face reclame la păcănele. „Greșeala este umană. Greșeala recunoscută este pe jumătate iertată”, continuă Popa. Pe tot parcursul video-ului el a vorbit despre cum, de-a lungul anilor, a refuzat să facă reclame la alcool sau la țigări. Lumea n-a mușcat momeala.
Mai mulți streameri au reacționat la clipul lui, iar oamenii din chat sau din comentarii au aceeași părere: foamea încă există. Oamenii și-au amintit de alte momente în care Dorian Popa a fost acuzat de „foame de bani”, cum ar fi scandalul Plush Bio sau țeapa cu NFT-urile.
Cât despre refuzul de a face reclame la țigări sau la alcool, acolo lucrurile sunt ceva mai diferite, spune Faiăr. În primul rând, reclamele la alcool sau țigări sunt mai bine reglementate față de cele la jocuri de noroc.
„Știu că, de multe ori, e ușor să cădem în capcana asta, întinsă tot de jocurile de noroc, dar nu știu când a fost ultima dată când am văzut vreun ditai influencerul cu o sticlă de vodcă, în mână, pe un afiș la Universitate”.
Dacă e neobișnuit să vedem reclame la alcool sau la țigări, cele la jocuri de noroc sunt normalizate. Un studiu, publicat în Translational Psychiatry, arată cum jocurile de noroc activează aceleași părți din creier precum alcoolul sau drogurile.
Dependența de jocuri de noroc nu îți afectează corpul, cum o face de exemplu cea de alcool sau de droguri. Tocmai de aceea, în punctul în care dependenții își dau seama că e o problemă, probabil că viețile lor au început deja să se destrame. Consiliul Național pentru Problema Jocurilor de Noroc din SUA, citat într-un articol publicat pe The Dawn Rehab, arată că, din acest motiv, unul din cinci dependenți are tentativă de suicid.
„Sfatul meu pentru oamenii care nu cred în această dependență și în ghearele pe care le pune peste creierul tău este ori să vorbească cu un om care a suferit de pe urma acestei dependențe, deși marea majoritate nu spun chestia asta pentru că este ceva rușinos, să vorbească cu un om ca să înțeleagă mai bine mecanismul, ori să caute articole științifice care atestă faptul că dependența de jocuri de noroc este de departe cea mai acaparantă, cea mai distructivă, cea mai costisitoare dintre toate dependențele posibile”, continuă Faiăr.
Demersul lui, inițiat de cei de la Declic, a fost preluat și de alți streameri. Printre ei este și Alex Zlăvog, prieten bun cu Faiăr, care a dus mai departe campania lui.
„Sigur au ei un interes ascuns”
Zlăvog. FOTO: Arhiva personală
Dacă pentru ei este limpede de ce se preocupă de problema jocurilor de noroc și care-s motivele din spate, pentru alții din jurul lor lucrurile nu sunt încă atât de clare.
„Majoritatea celor care sunt Gică Contra, de fapt, au senzația că există un soi de interes ascuns că noi ne creăm un oareșicare capital de imagine de pe urma acestei probleme. Și cumva sentimentul ăsta e de înțeles, cu siguranță există acolo undeva și chestia asta”, explică Zlăvog. „Adică într-adevăr, se creează un capital de imagine pe seama problemei astea. Dar eu aș vrea totuși să realizăm că atât timp cât își vede fiecare doar de pătrățica lui, de bunăstarea lui, de familia lui, de casa și mașina lui, atât timp cât privim astfel lucrurile, nu avem cum să progresăm către o lume mai bună pentru copiii și nepoții noștri”.
La sfârșitul zilei, continuă Alex, miza lor prin conținutul de acest gen este să „ajungem să ne preocupăm de binele celui de lângă noi, nu doar de cel personal”.
Și el a lucrat în publicitate o vreme, pe partea de producție. E convins că reclamele fac foarte mult rău dependenților, mai ales că sunt din ce în ce mai „bombastice”.
„Felul în care funcționează reclamele la pariuri e profund diferit de reclamele la biscuiți, care, la urma urmei, sunt doar biscuiți. Aici vorbim despre niște câștiguri financiare foarte mari, obținute peste noapte. «Hai vino! Bagă! Bagă!», e un hype anume, creat în jurul genului acesta de reclame”. Iar ele sunt peste tot.
Nu se limitează doar la influencerii de pe TikTok sau YouTube, ci apar chiar și în prime time, la televizor.
Ce alte țări interzic, la noi e SUPER normalizat
Reclamele la jocuri de noroc au apărut și la emisiuni precum Chefi la Cuțite sau Vocea României. Declic a strâns semnături și a făcut sesizări la CNA pentru a semnala că nouă ediții la rând în emisiunea Chefi la Cuțite, la care se uită și copii, concurenții au apărut cu tricouri pe care scria „SUPER”, de la Superbet.
CNA a analizat cazul și a dat și o amendă de 10.000 euro. „Sună ca banii de bomboane ai sponsorului respectiv, dar în același timp este o amendă destul de usturătoare spre deosebire de ce dă CNA-ul de obicei”, spune Faiăr.
Pro TV a primit o somație din cauza promovării jocurilor de noroc în cadrul emisiunii Vocea României, în timpul zilei când pot viziona și minorii. Reclamele difuzate după ora 23.00 sunt acceptate momentan în România.
„În data de 9 septembrie (sâmbătă) a fost difuzată în reluare prima ediţie din noul sezon a emisiunii Vocea României. Mai exact la ora 18:30 a fost difuzat un interviu luat în culise de Pavel Bartoş, concurentului Sandro Machado din Brazilia.
Pe parcursul interviului, în fundal, pe una din boxele din spatele lui Pavel Bartoş sau din spatele concurentului menţionat, se observă un cub de culoare roşie, pe care este afişat, în mişcare, termenul Superbet, timp de 10 secunde”, se arată în monitorizarea CNA, citată de Pagina de media.
Adelina Sandu, reprezentanta postului, a spus că a fost vorba de o greșeală tehnică și o „scăpare neintenționată”. În continuare, la Pro TV mai există emisiuni care sunt sponsorizate de case de pariuri. Cea mai nouă dintre ele este Love Island. Sponsorul emisiunii este betano, o casă de pariuri. Pe site-ul lor poți intra și să pariezi pe participanții la emisiune.
Pe Betano există pariuri sportive pe aproape orice subiect. Compania sponsorizează emisiunea Love Island, de pe Pro TV. FOTO: Screenshot Betano
În mai multe țări din Europa se discută despre interzicerea reclamelor la jocuri de noroc. Printre ele se numără Italia, care a făcut asta încă din 2019, fiind prima țară din regiune. Belgia le-a interzis începând cu vara asta, mai puțin panourile de pe stadioane care vor fi interzise din 2025 și sponsorizările cluburilor sportive, care vor fi interzise din 2028. La noi sunt, în continuare, normalizate.
Un articol publicat de Monash University vorbește despre procesul de „denormalizare” prin care ar trebui să treacă jocurile de noroc, la fel cum au făcut-o în trecut tutunul sau alcoolul. Influența jocurilor de noroc ajunge să fie resimțită nu doar în emisiuni de divertisment, ci și în cazul instituțiilor de presă care încearcă să-și facă treaba fără intervenții comerciale.
Cireașa de pe vârful libertății de exprimare
Un video publicat săptămâna această îl arată pe Cătălin Țepelin, redactor șef GSP, cum părăsește redacția în aplauzele colegilor. Decizia nu i-a aparținut, ci a fost luată de către trustul Ringier, cel care deține publicațiile GSP și Libertatea, printre multe altele. Motivele invocate au fost dintre cele clasice, spune Țepelin într-o postare pe Facebook, precum „nepotrivire de caracter” sau „viziuni diferite”.
„În opinia mea însă, ruptura a fost provocată de faptul că m-am împotrivit unor decizii care, cred eu, încercau să încalce principiile unei prese independente”, continuă Țepelin. În urmă cu o lună, Cătălin Țepelin împreună cu Cătălin Tolontan au luat legătura cu conducerea Ringier pentru a le semnala „că au fost mai multe episoade care, în opinia noastră, sugerau o imixtiune a comercialului în editorial. Iar ingerința asupra independenței jurnalistice este interzisă nu doar de codul de conduită al Ringier, ci și de legea română”.
Au prezentat și o scrisoare oficială semnată de 25 de lideri ai redacțiilor GSP și Libertatea.
„Iar răspunsul final a venit ieri, 2 octombrie: nepotrivire de caracter. Conducerea Ringier este în dezacord cu motivarea mea, susținând că decizia ireversibilă a despărțirii nu are nicio legătură cu demersul din august ori cu libertatea de exprimare a redacției”, spune Țepelin.
Lumea a reacționat la presiunile resimțite de către redacție, inclusiv mai multe instituții de presă printre care Recorder, PressOne sau Dela0.ro. Faiăr a vorbit despre asta într-un live pe Twitch, așa că lumea a fugit pe contul de Instagram al companiei Ringier, unde au apărut zeci de comentarii cu farfurii goale.
Pagina de Instagram a companiei Ringier a fost luată cu asalt de comentarii cu farfurii goale. FOTO: Screenshot via Instagram
Publicația The Guardian a luat decizia anul acesta de a interzice reclamele sau sponsorizările venite din partea companiilor de jocuri de noroc sau pariuri.
„Credem că obligația noastră primară este de a face lucrul corect pentru cititorii noștri”, spune Anna Bateson, director executiv al Guardian Media Group.
În postarea Dela0.ro, redacția punctează că „suntem la zeci de ani lumină distanță de modelul The Guardian care a scos toate reclamele la pariuri din preajma conținutului său de jurnalism sportiv”.
Între timp, și premierul Marcel Ciolacu a vorbit despre acest subiect. „În pandemie au stat la masa Guvernului, acum amenință politicieni și concediază jurnaliști. S-a depășit orice limită!”.
El a anunțat astăzi, în ședința de Guvern, că ordonanța de urgență prin care vor fi reglementate noile măsuri în privința jocurilor de noroc va fi adoptată astăzi. Nu a vorbit nimic despre interzicerea reclamelor la jocuri de noroc și nu pare că este o prioritate pentru viitorul apropiat.
„Eu susțin și vreau să văd orice inițiativă care ne mai scapă un pic de acest flagel care a care a nenorocit atâția oameni în jur. Acuma, că e bine sau că e rău, habar n-am să zic. Cred că este un pas pozitiv faptul că o să se reducă automat numărul cazurilor de pariuri și cazinourilor, mutându-le în afara orașului”, spune Faiăr.
„Problema principală, în continuare, mi se pare că e legată de faptul că nu avem neapărat o abordare umanistă, la nivel de guvern. Nu există o abordare centrată în jurul bunăstării omului, ci mai degrabă sunt niște mișcări de PR”, continuă Zlăvog.
În perioada următoare, împreună cu Declic, Faiăr spune că va duce mai departe campania împotriva reclamelor la jocurile de noroc. În alte cazuri a existat mai multă deschidere din partea parlamentarilor, care erau dispuși să vorbească cu ei. La această inițiativă nu prea au văzut tentative din partea Parlamentului de a lua legătura cu lideri de opinie sau cu oameni care luptă pentru campanie.
Nu știu încă dacă vor vedea rezultate, dar comunitatea e din ce în ce mai unită și dispusă să riposteze pașnic: fie prin farfurii goale la comentarii, semnături la petiții sau sesizări CNA.
7
28
