Majoritatea elevelor și elevilor de gimnaziu și de liceu din România află despre feminism de pe internet și pe rețele sociale, și mai puțin de la școală sau din familie, arată un studiu prezentat de Coaliția pentru Egalitatea de Gen.
Cercetarea din cadrul proiectului „EGALIS: egalitate de gen prin schimbare socială și educație” a avut ca obiectiv să afle cât de cunoscut este conceptul de feminism în rândul elevilor din România, ce fel de conotații are termenul în mentalul lor colectiv și ce personalități feminine din România cunosc sau consideră importante, se arată într-un comunicat de presă.
Laura Grunberg și Diana Elena Neaga, autoarele studiului, consideră că rolul redus al școlii în promovarea conceptului de feminism se explică prin faptul că în programa oficială nu există oportunitatea concretă de discutare a conceptului și a termenilor complementari lui. Există câteva trimiteri minimale la mișcarea de femei sau la situația femeilor în anumite manuale de istorie, precum și câteva teme, prezente în manualele de educație civică, în care se face legătura cu feminismul (de exemplu, în cadrul tematicii despre drepturile omului).
La liceu, școala apare ca sursă importantă de informare despre feminism, însă, de asemenea, într-o măsură mai mică decât internetul. În casele/familiile/cercul de prieteni ale celor intervievați se discută puțin despre feminism, ceea ce indică faptul că informațiile ajung la eleve/i în mod nestructurat.
Care sunt cele mai cunoscute femei din România de către eleviii de gimnaziu
Cercetarea a mai relevat faptul că principalele femei cunoscute/importante din România pentru elevele și elevii de 11-13 ani sunt:
- (1) sport: Simona Halep, Nadia Comăneci, Gabi Szabo, Cristina Neagu, Elisabeta Polihroniade;
- (2) istorie: Ecaterina Teodoroiu, Regina Maria;
- (3) politică: Viorica Dăncilă și Clotilde Armand;
- (4) personaje din media: Denise Rifai, Vulpița sau Raluca Bădulescu.
Percepțiile cu privire la feminism sunt diferite în funcție de gen, arată comunicatul.
Pentru băieți, feminismul este mai ales despre încrâncenare, luptă (mușchi), despre ele versus ei.
În cazul fetelor, feminismul poate avea o componentă de „luptă”, dar cu inima, o „luptă” prin empatie. Pentru fete, feminismul înseamnă mai ales colaborare, dialog, normalitate. În viziunea lor, feministele r sunt fie feminine (atente la cum arată), fie luptătoare, dar niciodată și una și alta.
Proporția mare a elevilor/elevelor care susțin nevoia existenței unor organizații active în promovarea și protejarea drepturilor femeilor: aproximativ 50% dintre eleve/elevi susțin nevoia existenței unor organizații active în promovarea și protejarea drepturilor femeilor, ceea ce sugerează o înțelegere actualizată și nuanțată a problematicii.
Cercetarea a avut la bază prelucrarea a 147 de chestionare de la gimnaziu și 65 de la liceu. Chestionarul pentru gimnaziu a avut 4 întrebări (unele cu cerințe sub forma de desene) și a fost completat de 147 de elevi și eleve (81 de fete și 61 de băieți, 5 chestionare nu au avut informații privind sexul sau numele).
Majoritatea respondenților sunt din București (dar și din Cluj, Șerbănești, Florești) și au vârste cuprinse între 11 și 13 ani.
Chestionarul pentru liceu a avut 10 întrebări, la care au răspuns in total 65 de elevi și eleve (19 băieți, 43 de fete și 3 elevi care nu și-au declarat sexul).
Studiul poate fi consultat aici.
Echipa proiectului a lansat și un „Kit de împrietenire cu feminismul”, care cuprinde definiții și informații de bază, deconstrucția de mituri și o serie de exerciții menite să stimuleze gândirea critică, prin conturarea unor întrebări și a unor teme de gândire, mai spun cei de la EGALis.
0
5
