Euro si dolarul au continuat ieri sa se ieftineasca pe piata valutara. Banca Nationala a Romaniei (BNR) a anuntat cursuri medii de 39.447 de lei pentru un euro si 30.710 pentru un dolar. Cei care au cumparat 1.000 de euro la inceputul saptaminii risca sa piarda aproape 1,5 milioane de lei daca vind la cursul mediu anuntat ieri.

Pentru cine a investit in moneda americana, pierderea ar depasi 1,3 milioane de lei la mia de dolari. Intarirea brusca a leului a fost prilej de speculatii mai ales pentru cine a putut sa miste rapid sume mari de bani. Miscarea ceva mai libera a cursului de schimb aduce un suflu nou in economie. Cind valutele scad, importatorii se bucura, exportatorii au zile tracasante.

Va fi invers daca sensul se schimba. Un lucru e sigur insa: BNR va ramine cu ochii pe curs si daca monedele devin prea zburdalnice le va pune capastru.

Analistii economici, atenti observatori ai dinamicii cursului de schimb, sustin ca daca valuta va continua sa se ieftineasca, in perioada Sarbatorilor de iarna romanii si-ar putea cumpara bunuri de consum (din import) la preturi mai mici. Previziunea este realista, intrucit devalorizarea valutei in raport cu leul inseamna importuri mai ieftine.

Cu toate acestea, sefii retelelor de retail resping posibilitatea ieftinirii marfurilor importate. “Aceasta scadere a cursului trebuie sa fie una de durata pentru ca bunurile de consum sa aiba pe rafturi preturi mai mici”, a spus Mihail Laptoiu, directorul de vinzari al retelei Domo.

Secretarul general al Asociatiei Nationale a Exportatorilor si Importatorilor din Romania (ANEIR), Mihai Ionescu, este mai mult decit convins ca preturile nu se vor micsora: “In ce priveste bunurile de consum, sint sigur ca nu vom avea marfuri mai ieftine. Politica de preturi a unui importator nu se schimba de la o zi la alta.

Importatorul incheie un contract cu furnizorul extern si se obliga ca la o anume data sa achite contravaloarea marfurilor. Importatorul isi ia intotdeauna o marja de risc valutar, pe care o introduce in pret. Daca intre timp se ieftineste valuta, el obtine un profit mai mare, dar nu va cobori preturile”.

Nici Marius Ghenea, presedintele retelei de electronice si electrocasnice Flanco, nu crede ca aceasta ieftinire a valutei ii va motiva pe furnizorii de servicii si utilitati sa reduca tarifele care se simt in costul final al produselor care ajung pe rafturi: “Ar fi absurd sa ne gindim ca marii furnizori de servicii si utilitati vor micsora preturile in lei pe motiv ca valutele s-au devalorizat

semnificativ fata de moneda nationala, desi pina acum aceiasi operatori au majorat tarifele constiincios ori de cite ori s-a depreciat leul in raport cu valutele! In magazine, clientii vor plati aceleasi preturi in lei (desi ele, in realitate, inseamna un pret mai mic transformat in euro sau dolari la cursul zilei), si nu vor avea nici un fel de cistig din aceasta fractura a cursului valutar”.

Importatorii, cei mai cistigati

Intarirea leului in raport cu euro si dolarul ii nemultumeste peste masura pe exportatori, dar ii bucura pe importatori. “Acestia sint fericiti pentru ca platesc in valuta ieftina si incaseaza de la clientii locali lei puternici. Exportatorii sint insa nevoiti sa plateasca furnizorii locali cu lei scumpi, in vreme ce primesc de la partenerii de export valuta devalorizata in raport cu leul.

Aceasta situatie este relevanta in masura in care egaleaza, ca timp, ciclul acestor afaceri: marfa-bani/ bani-marfa”, explica Marius Ghenea, presedintele retelei Flanco.

Exportatorii cer o masura compensatorie

Exportatorii sint negri de suparare, cu atit mai mult cu cit reprezentantii BNR au anuntat ca isi vor limita interventiile in piata monetara si ca vor da friu liber cursului de schimb. “Masura BNR trebuia luata doar dupa ce se stabilea o alta, compensatorie pentru exportatori si ma refer la reducerea cotei de impozit. In caz contrar, exportatorii nu vor putea suporta acest soc.

In plus, mai mult ca oricind, sectoarele productive ale industriei romanesti vor fi concurate si mai puternic de importuri pentru ca decizia BNR nu ii favorizeaza decit pe importatori, care isi vor mari cistigurile”, este de parere Mihai Ionescu, secretarul general al Asociatiei Nationale a Exportatorilor si Importatorilor din Romania.

Casele de schimb se misca greu

La casele de schimb valutar din Capitala, cursul dolarului a gravitat in jurul valorii de 31.000 de lei, in vreme ce un euro a fost cumparat cu aproximativ 39.000 de lei si vindut cu 40.000 lei.

Chiar si dupa ce cursurile celor doua monede de referinta au suferit cea mai mare scadere din ultimul an, reactia bucurestenilor a intirziat sa apara. Ieri, in jurul prinzului, cele mai multe case de schimb din centrul Capitalei erau goale. Vinzatorii ne-au spus ca a fost o zi obisnuita, fara multe cereri de vinzari sau cumparari de valuta.

La casa de schimb “Travelex”, de pe Bd. Magheru, un dolar se cumpara ieri cu 31.210 lei si se vindea cu 31.450 lei. Cursul euro era de 39.680 la cumparare si 39.850 lei la vinzare. “A fost o zi obisnuita. Chiar daca cursul dolarului si al euro au scazut foarte mult, oamenii nu s-au inghesuit sa-si schimbe economiile in valuta”, ne-a spus vinzatorul de la Travelex.

Alta casa de schimb, aceeasi situatie. “Select Exchange” avea un curs afisat la vinzare de 39.400 lei pentru euro si de 31.000 lei pentru dolar. “Clientii au cumparat valuta, foarte putini au vindut. E si normal sa fie asa, de vreme ce au scazut mult cursurile. Totusi nu am avut mai multe cereri decit intr-o zi obisnuita”, a spus vinzatoarea de la “Select Exchange”.

“Exchange Office” din Piata Universitatii avea un curs afisat de 30.600 lei la cumparare si 31.400 la vinzare pentru dolar si de 39.000 la cumparare si de 40.000 la vinzare pentru euro. Operatorul casei de schimb ne-a spus ca nu s-a intimplat nimic deosebit, vinzarile si cumpararile de valuta inscriindu-se in limitele unei zile normale. (Luminita Valcea)

Valutistii someaza

Sefii lanturilor de case de schimb valutar au catalogat ziua de ieri drept una linistita. “Nu e activitate. Oamenii nu mai vind valuta ca acum citeva zile, dar nici nu mai cumpara. Acestia din urma asteapta sa scada cit mai mult cursul, ca sa cumpere mai ieftin. Circula zvonul ca de sarbatori va creste iar valuta.

Este foarte riscant sa faci tranzactii acum”, ne-a spus reprezentantul unei case de schimb valutar. (E.L.)

Viceguvernatorul Cristian Popa spune care sint planurile bancii centrale pentru anul viitor:"BNR intervine in cursul de schimb la nevoie"

Anuntul Bancii Nationale a Romaniei (BNR) ca nu va mai interveni in stabilirea cursului de schimb a creat un adevarat soc pe piata schimburilor de bani, leul iesind intarit din incaierare. Masura BNR face parte dintr-o strategie mai ampla care-si propune strict stapinirea inflatiei, asa-numita “tintire”, si gestionarea liberalizarii contului curent, adica a intrarii strainilor pe piata leului.

Viceguvernatorul Cristian Popa este arhitecul politicii monetare a BNR si anticipeaza, intr-o discutie cu “Evenimentul zilei”, evolutia leului. El ne-a explicat ca politica bancii centrale ramine prudenta si ca va interveni in piata in caz de necesitate, dar nu-si va mai impune cuvintul in schimburile monetare.

Am inteles ca banca centrala nu va mai folosi cursul de schimb ca un instrument de stapinire a inflatiei. Adica nu va mai interveni pe piata valutara.

Nu, cursul ramine un instrument de interventie al bancii centrale, la necesitate. Nu poti sa mai ai o tinta pentru curs independenta de tinta de inflatie, pentru ca atunci ai doua lucruri, si piata nu mai intelege exact ce faci.

Deci banca centrala nu mai este interesata sa mentina cursul leului la un anumit nivel.

In mare parte, piata va face acest lucru. Tu poti sa intervii ca sa eviti fluctuatiile foarte mari de curs, dar nu poti sa ai tinta separata pentru curs care sa fie vizibila public, paralel cu tinta de inflatie. Normal, cursul de schimb, din cauza pietei, va urma traiectoria inflatiei si va contribui la reducerea acesteia.

De la sine?

Bineinteles, asta e logica fenomenelor.

Si daca se intimpla ceva neprevazut, in stare sa creeze soc in piata financiara?

O sa intervenim, dar nu atit de des cum am facut-o pina acum.

Dar ce va va impiedica sa interveniti in piata?

Faptul ca am crea o tinta diferita de curs, care ar putea sa intre in contradictie cu tinta de inflatie. Avem deja exemplul Ungariei, care in paralel cu tintirea inflatiei a incercat sa imite, sa spunem, restrictiile in mecanismul de schimb din cadrul UE. Deci plus/minus 15a.

Ei au liberalizat contul de capital inaintea Romaniei, au avut intrari masive, care sperau intr-o apreciere mai mare decit cea prognozata a cursului de schimb, si asta a complicat si mai mult conduita bancii centrale. Sigur, ei mai au o problema pe care noi, din fericire, nu o avem, si anume un deficit fiscal destul de mare. Asta le creeaza probleme, inclusiv in adoptarea monedei unice.

Sa intelegem ca retragerea din piata valutara a BNR face parte dintr-o strategie vizind atit tintirea inflatiei, cit si aminata liberalizare de cont curent. Analistii se tem ca, daca liberalizam complet contul curent, s-ar putea sa avem niste iesiri de bani si, ca atare, sa avem probleme.

In primul rind nu e vorba de liberalizare completa. Noi avem un calendar din 2001-2002, care a facut mai intii o liberalizare a intrarilor de capital si apoi a iesirilor si a facut o liberalizare mai intii a miscarilor pe termen lung si dupa aia pe termen scurt. Deci ideea ca liberalizam complet este incorecta, imi pare rau sa o spun.

Noi discutam despre o masura care trebuia luata la 1 ianuarie 2004 si care este accesul nerezidentilor la depozite in lei. Mai departe ramin neliberalizate, dar vor fi liberalizate in 2006, pina in momentul aderarii la Uniunea Europeana, iesirile pe termen scurt. Operatiunile de piata monetara, accesul la titluri de stat si asa mai departe. Astea ramin neliberalizate deocamdata.

Cumpararea de catre straini a certificatelor de depozit emise de banci. De asemenea, participarea romanilor in strainatate la instrumente pe termen scurt va fi restrictionata pina aproape de momentul aderarii. Asta da un confort balantei de plati, pentru ca, bineinteles, avem nevoie de un proces de consolidare a dezinflatiei si de maturizare in continuare a economiei romanesti.

Progresele sint mari, dar este nevoie ca procesele sa fie continuate pentru ca aceasta deschidere sa duca la lucruri bune.

Toata lumea se intreaba ce-i cu tintirea inflatiei.

Eu un lucru bun. Cel putin s-a auzit de ea.

Nu tintim prea tirziu inflatia asta? In 15 ani, aproape toti romanii au saracit incercind sa tina pasul cu preturile.

Nu. De fapt o tinta de inflatie am avut tot timpul. Acum facem altceva. Tintirea inflatiei este un regim de politica monetara nou pentru Romania, el este practicat din 1989 de Noua Zeelanda, atunci a inceput, si reprezinta un mod in care banca centrala se angajeaza sa fie transparenta si sa foloseasca toate instrumentele care-i stau la dispozitie in atingerea inflatiei pe care a stabilit-o.

Ce inseamna de fapt tintirea inflatiei?

Eu vin, ca banca centrala, si spun: asta sint, asta-i prognoza mea de inflatie pe care dv. o aflati de patru ori pe an, trimestrial. Avem un raport de inflatie trimestrial, care contine si prognoza noastra, si evaluari de riscuri. De exemplu, primul raport al inflatiei pe care-l publicam la nivel trimestrial va fi probabil in iulie 2005 si va avea in vedere trimestrul 1 al anului respectiv.

Deci se uita inapoi pe acele date pe care le stim deja, dar se uita inainte pentru restul anului si in 2006, pentru ca va contine niste prognoze.

Am o tinta de inflatie, ma uit sa vad daca prognoza mea se abate de la aceasta tinta, iau masurile necesare pentru a recalibra politica monetara si, bineinteles, in contextul mai larg al combinatiei de politici macroeconomice, ca sa cad din nou, cu probabilitate foarte mare pe tinta mea de inflatie.

Deci anul viitor, cind banca centrala va spune ca va tinti inflatia, noi vom avea o certitudine ca in acel ritm vor creste preturile.

Noi avem un instrument important: credibilitatea bancii centrale. Deja am atins tinta propusa sau am fost in apropierea ei de foarte multe ori. Astfel incit cred ca lumea a capatat convingerea ca banca centrala face ceea ce spune. Interesul nostru este motivat legal acum, potrivit legii bancii centrale, obiectivul principal este atingerea si mentinerea stabilitatii preturilor.

Vechea lege inca mai conditiona stabilitatea preturilor de stabilitatea monetara. Acum nu se mai intimpla povestea asta. Avem nevoie de o schimbare a conduitei care sa reflecte acest mandat. E un pariu cu anticipatie.

Prognozele despre leu vor disparea

Nu veti mai folosi cursul de schimb ca unealta pentru reglarea inflatiei...

Folosim toate instrumentele. Dar nu va mai exista o ancora intermediara, nu mai controlezi inflatia doar prin cantitatea de bani existenta in piata, ci prin toate instrumentele, pentru ca ultimul meu pariu cu cetatenii este inflatia. Inflatia conteaza, pe ea o controlez si fac asta cu toate instrumentele pe care le am la dispozitie.

Si ce aveti la dispozitie?

Am agregate monetare, am dobinzi, am rezervele obligatorii pe care bancile le plaseaza la BNR, am operatiuni pe piata deschisa, la nivelul agregatelor, am curs de schimb in masura in care pot s-o fac fara sa intru intr-o tinta separata de curs de schimb valutar.

Primele lucruri pe care le veti vedea disparind sint acele prognoze legate de posibila apreciere sau depreciere a leului, pe care obisnuiam sa le dam in anii anteriori. Devine un mecanism mult mai mult condus de piata decit a fost pina in prezent.

In conditiile in care avem intrari de capital masiv in Romania, si mie mi se pare ca nu exista nici un fel de risc de iesire de capital, riscurile sint cum gestionam valuta care intra in piata noastra. Avem o cifra de 2,6 miliarde de euro, din care pe primele opt luni avem undeva la 1,4 miliarde euro.

Banii din privatizare sint doar cele doua sute si ceva de milioane de euro din vinzarea pachetului de actiuni al Bancii Comerciale Romane (BCR). Deci o sa vedeti ca investitiile noi sint extrem de dinamice.

Deci banii vin si pentru ca se apropie aderarea la UE.

Da, perspectiva este favorabila si asta creeaza intrari de capital. Pina acum, Romania a fost o tara cu un potential foarte mare, dar care nu se reflecta neaparat in nivelul ridicat al investitiilor. Acum se intimpla. E o problema cind n-ai investitii si de aceea e seceta, cum a spus guvernatorul Isarescu.

Este o alta problema insa si sa fii inundat de bani si trebuie sa fii in stare sa-i absorbi. Si acum, ce se vede este faptul ca avem in continuare un deficit de cont curent substantial, dar nu mai este problema de acum ceva timp, cind era condus de bunuri de consum importate. Acum avem, in mare parte, o compensare prin intrari masive de capital, de valuta, ca urmare a investitiilor.

De asta avem o finantare mai buna trimestrial, prin investitii directe, a contului de capital, undeva intre 70% si 80%.

Deci cum vom incepe anul 2005?

Incepem bine, dar sint si provocari.

Care sint astea?

O mare provocare este sustenabilitatea. Sa faci lucrurile sa continue pe tendinta cea buna. Aici avem doua lucruri importante. Unul este gestionarea cresterii creditului, rapida, pentru ca piata romaneasca este subdezvoltata in acest punct. Dar nu avem nevoie de o crestere cu oscilatii foarte mari, care sa nu poata fi sustinuta pe termen lung.

Noi credem ca un ritm de crestere a creditarii undeva in jur de 30% pe an poate fi digerat de piata fara dezechilibre. Avem acum o crestere a creditelor cu 35% pe opt luni. Si vorbesc atit de credite in lei, cit si in valuta. La lei stam chiar foarte bine, avem o crestere cu 25%.