Delta Dunarii a devenit in ultimii ani o afacere extrem de profitabila, avand in vedere resursele naturale care se exploateaza aici, ce aduc profituri financiare colosale.

Pescuitul in scop comercial, cu predilectie al stiucii, dar si a altor specii rare, nu putea ramane departe de ambitiile fostilor guvernanti si a clientelei politice a PSD, care au concesionat mai mult de jumatate din Delta, ca apoi sa inceapa jaful.

Stiucile mari au devenit adevarate raritati

Razboiul declarat de principalul concesionar al rezervatiei Deltei Dunarii, Alexandru Bittner, in special impotriva stiucii, are urmatoarea explicatie: un kilogram de icre al acestei specii se vinde cu peste 1,5 milioane de lei. Iar stiuca are cea mai mare cautare inaintea si in timpul perioadei de reproducere.

Potrivit Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura, desi se incearca acreditarea ideii ca Delta este plina de stiuca, trebuie remarcat ca aceasta specie care traieste in Delta este in marea majoritate de talie mica si foarte mica.

Din cauza exterminarii acestei specii, stiucile mai mari de doua kilograme au devenit adevarate raritati. Daca se tine cont si de faptul ca stiuca devine matura sexual si se reproduce la varsta de 3-4 ani, lipsa exemplarelor de talie mai mare dovedeste vanatoarea excesiva la care este supusa stiuca, fapt ce duce la dezechilibrul populatiilor din aceasta specie.

Vanata in principal pentru icre

Din datele Agentiei, pescarii din Delta Dunarii nu sunt interesati sa prinda stiuca, acest peste nefiind considerat ca avand o valoare culinara deosebita. Nici pe piata nu exista o cerere mare de carne de stiuca, asa ca pescuitul pentru carne nu se justifica.

Acest peste este cautat si exploatat in exces, in special inaintea si in timpul perioadei de reproducere (decembrie - februarie) mai mult pentru icre. Conform specialistilor, daca se urmareste evolutia pretului la icrele de stiuca din ultimii ani, se observa o crestere continua, pe masura ce exemplarele mature se reduc din ce in ce mai mult ca pondere.

Astfel, cu cat stiuca este mai rara, cu atat devine mai vanata, ca urmare a cresterii pretului icrelor. Exista cazuri in care braconierii, in cautarea de castiguri rapide, recolteaza doar icrele de la stiuca, dupa care arunca pestii in apa, nefiind interesati de carne. In conditii normale, stiucile de talie mare fac selectie si devoreaza o parte din stiucile de talie mica.

In cazul in care exista foarte putine stiuci mari, datorita pescuitului intensiv si braconajului, stiucile mici supravietuiesc in procent mai mare si, datorita faptului ca rezervele de hrana sunt limitate, cresc mai greu. Astfel apar dezechilibre majore in populatiile de stiuca, ce nu pot fi stopate decat prin adoptarea unor masuri ecologice.

Dar nu despre braconieri este vorba in materialul de fata, ci despre cei care vor sa extermine fauna subacvatica a rezervatiei cu acte-n regula.

Prohibitie pe o perioada de trei ani

De altfel, din datele oficiale ale Administratiei Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii (ARBDD) reiese foarte clar scaderea populatiilor de stiuca, dupa o scurta revenire a efectivelor in 2000.

Pentru protejarea acestei specii si a altora, in18 iulie 2005 a fost publicat in Monitorul Oficial un ordin comun al ministrilor Mediului si al Agriculturii, Sulfina Barbu si Gheorghe Flutur, prin care se interzice, pe o perioada de trei ani, pescuitul in scop comercial al stiucii, linului, caracudei, al mihaltului si al rechinului de Marea Neagra pe intreg teritoriul Rezervatiei Biosferei

"Delta Dunarii". Teritoriu care include Delta dintre bratele Chilia si Sf. Gheorghe, complexul Razim-Sinoie si o fasie marina de-a lungul tarmului. Interdictia instituita de ministrii Agriculturii si Mediului, prin Ordinul nr. 624/2005, vizeaza in primul rand stiuca, linul si caracuda, specii care au suferit un declin sever in ultimii 40 de ani.

Actul mai prevede ca locurile de reproducere a sturionilor sa devina zone protejate.

Comertul la negru este in floare

Alexandru Bittner, concesionarul complexului Razim-Sinoe si al Cotului Pisicii, a atacat in instanta ordinul ministerial, iar atitudinea sa se justifica pe deplin din punct de vedere financiar. Asta daca amintim ca numai comertul la negru cu icre de sturion obtinute din Delta este estimat intre 15 si 18 milioane de euro anual, iar Bittner a concesionat mai mult de jumatate din rezervatie.

Cum a reusit aceasta performanta neegalata, poate, decat de baronul PSD, fostul deputat Culita Tarata, care a inhatat Insula Mare a Brailei, vom arata in episoadele urmatoare. Si tot atunci vom demonstra cum statul a fost furat cu complicitatea unei inalte fete ministeriale, care ar trebui anchetata cat de curand de Parchetul National Anticoruptie.

Bittner vrea un milion de euro pe an

Asadar, mai marele peste concesionarii Deltei a atacat in justitie ordinul de prohibitie care nu afecteaza pescuitul sportiv, ci numai pe cel industrial, astfel ca loveste direct in interesele sale si ale celorlalti apropiati ai defunctei guvernari.

Cativa dintre acestia - facand parte din clientela politica a PSD - beneficiaza de contracte cu clauze preferentiale, acordate cu o marinimie vinovata de fostul ministru al Mediului. De o astfel de clauza se prevaleaza in prezent si Alexandru Bittner.

Avocatii lui isi argumenteaza cererea de suspendare a actului prin faptul ca prohibitia totala la stiuca va avea efecte negative asupra celorlalte specii. Ei enumera, fara sa prezinte vreun argument stiintific, cantitatea suplimentara de peste pe care rapitorul o va devora in urmatorii trei ani: "710.069 kg de platica, 240.145 kg de caras, 43.928 kg de salau".

Pentru a-si asigura victoria in instanta, omul de afaceri lupta pe doua planuri, incrucisat: SRL-ul pe care-l detine ataca ordinul la Curtea de Apel Bucuresti, iar asa-zisul sau Sindicat Liber al Pescarilor din Jurilovca actioneaza in justitia constanteana.

Totodata, Bittner a mai calculat, cu ajutorul unor specialisti misteriosi, valoarea prejudiciului pe care l-ar avea de suportat, ce s-ar ridica la un milion de euro anual.

In concluzie, clauzele dezastruoase ale unui contract de concesiune pot face ca statul roman sa fie obligat sa dea socoteala unui afacerist veros, pentru masurile de protectie ecologica pe care doreste sa le impuna intr-o rezervatie de interes mondial.

Statul este aparat de juristi de duminica

In timpul procesului, Justitia romana a retezat din start tentativa de aparare venita din partea autoritatilor statului, favorizandu-l pe Bittner. Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura - entitate care a intocmit ordinul ecologic in forma sa finala si l-a depus pe masa ministrilor Mediului si al Agriculturii - si-a angajat un avocat bun si a facut o cerere de interventie in proces.

Curtea de Apel Bucuresti a respins cererea, astfel ca ordinul a ramas sa fie aparat de juristii celor doua ministere, dintre care unul abia a venit la slujba dupa patru ani de concediu postnatal.

In continuare, pentru ca Ministerul Agriculturii s-a miscat cu incetinitorul, Curtea de Apel Bucuresti n-a primit la timp "Notele scrise" transmise de acesta si s-a pronuntat deja pe cererea de suspendare a ordinului, dand castig de cauza firmei lui Alexandru Bittner. Urmeaza ca instanta sa se pronunte pe fond, adica sa hotarasca daca va anula sau nu ordinul.

Altfel spus, sa decida daca in Delta Dunarii primeaza interesul ecologic sau cel financiar.

In aceasta situatie fara precedent, Asociatia "Salvati Delta - A.C." a decis sa sprijine pana la capat ordinul ecologist, organizand o echipa de avocati formata din profesionisti redutabili, care sa aiba capacitatea de a tine piept Casei de avocati Deleanu-Attorneys at law angajata de Bittner. In acest mod, dreptul la viata al stiucii mai are o sansa de reusita.