Raportul preliminar prezentat de Comisarul pentru Extindere Olli Rehn in fata Comisiei de Politica Externa (condusa de Elmar Brok) a Parlamentului European (Strasbourg, luni 3 aprilie a.c., orele 7-9 p.m.) a fost, in special in cazul Romaniei, peste cele mai optimiste asteptari.
Imaginea de ansamblu a membrilor Comisiei a fost ca Romania a facut progrese mai accelerate, in ultima vreme, decit Bulgaria.
Ideile principale ale Raportului in legatura cu Romania:
- lupta impotriva coruptiei a facut progrese semnificative, exista "structuri institutionale ferme si solide", rezultatele sint reprezentate de "anchete conduse pina la inalt nivel", specificindu-se ca este "pentru prima data in istoria postcomunista a tarii cind se da mesajul ca nimeni nu mai este deasupra legii";
- in context, de la Justitie se asteapta "acuzatii clare" care sa duca la eventuale arestari;
- au fost apreciate progresele facute in domeniul protectiei copilului si persoanelor cu handicap: "legislatia romana in domeniul copiilor este perfect compatibila cu legislatia europeana" - O. Rehn
- in privinta minoritatilor, in cuprinsul principal al Raportului, in privinta Romaniei se vorbeste numai despre minoritatea rroma: "se cer resurse mai mari (investite de Statul roman) pentru integrarea acestei minoritati";
- problema altor minoritati (de ex. cea maghiara) a fost abordata numai la sectiunea de intrebari: la intrebarile unor euro-deputati maghiari despre legea minoritatilor etc., O. Rehn a spus ca, in principiu, "nu se poate cere unei tari candidate ceea ce nu se cere tarilor membre ale UE";
- in fata protestelor a doi eurodeputati maghiari din grupul popular, Pierre Moscovici (absent in prima parte a intilnirii) a replicat spre final ca, daca acestea sint conditiile pentru protectia minoritatilor (adica cele spuse de parlamentarii maghiari, n. AC), atunci Franta nu este membru UE, pentru ca ea nu ofera aceste drepturi;
- punctele nevralgice despre care s-a vorbit: 1) administratia publica (se asteapta reforma adincita in privinta functionarilor publici); 2) traficul de fiinte umane (plus 3.
securitatea frontierelor); 4) agricultura si securitatea alimentara; 5) sectorul veterinar; 6) capacitatea folosirii fondurilor structurale; 7) probleme privind mediul (Rosia Montana etc.).
Concluzia: aderarea la termen, in ianuarie 2007, va depinde foarte mult de Raportul din mai a.c., dar o eventuala intirziere de un an pentru una sau ambele dintre tari se va pune in aplicare numai in caz de "probleme majore"; oricum, costul aminarii aderarii ar fi mare pentru UE, iar pentru Romania si Bulgaria aminarea cu un an nu ar avea rezultate pozitive.
Cum a fost inteles mesajul lui Olli Rehn in Comisia AFET: practic, in proportie de 95 la suta adeziunea celor doua tari este acceptata pentru ianuarie 2007, dar este aproape sigura impunerea pe clauze de salvgardare sectoriale, pe anumite domenii (precum, foarte probabil, agricultura, securitatea alimentara, mediu s.a.); despre Romania s-a vorbit
in termeni mai pozitivi si mai categorici decit despre Bulgaria - ceea ce a dat celor din Comisie impresia ca progresele Romaniei in ultima vreme sint mai notabile.
Majoritatea interventiilor au fost pozitive; in fata opiniilor mai sceptice (eurodeputatii maghiari, Cohn-Bendit sau Horacek - ambii grupul Verzilor s.a.), Pierre Moscovici a spus, in final, ca nici o tara nu era 100 % pregatita in momentul in care a devenit membra a UE, asa ca ar fi nedrept sa se ceara acest lucru Romaniei si Bulgariei.
Addenda
Declaratie politica- Olli Rehn in fata grupului liberal
In intilnirea pe care a avut-o cu membrii grupului liberal (ALDE) din Parlamentul European (marti 4 aprilie a.c., ora locala 19-20), Comisarul pentru Extindere Olli Rehn a reiterat ideile de baza ale Raportului prezentat luni 3 aprilie seara, in fata Comisiei pentru Politica Externa.
Inca o data, aprecierile despre Romania au fost cu citeva nuante mai pozitive decit cele despre Bulgaria - O.
Rehn explicind acest lucru (in urma unei intrebari) prin faptul ca in ultimul an "Bulgaria a facut progrese mai reduse", in timp ce Romania a dat semnale clare privind disponibilitatea de a indeplini programul de reforme cerut pentru aderarea la termen (2007).
In contextul discutiei despre minoritatile din Romania, O. Rehn a spus ca principala problema privind minoritatile in Romania o reprezinta integrarea minoritatii rroma - acest vast program "putind dura decenii, pentru ca nu este o problema de legi, ci de mentalitate".
In sensul celor repetate si in grupul liberal de catre O. Rehn, reiese ca ce ar mai putea impiedica aderarea Romaniei si Bulgariei in ianuarie 2007 ar fi anumite "accidente majore" de parcurs.
In opinia mea, in cazul Romaniei, aceste accidente de parcurs nu pot veni decit din evolutia politicii interne. O alterare iremediabila si "spectaculoasa" a climatului din sinul Aliantei DA ar putea atrage - in sens negativ - atentia expertilor ce monitorizeaza Romania pentru Raportul din mai a.c.
si ar alimenta scepticismul celor care inca repeta ca aderarea celor doua tari in 2007 este prematura.
Deocamdata, in favoarea Romaniei si Bulgariei ramine faptul ca principalele grupuri politice - EPP (Popular), PSE (Socialisti), ALDE (Liberal-democrati) - sustin aderarea la termen, in timp ce impotriva se pronunta mai ales grupul Verzilor, Extrema dreapta si Extrema stinga.
Ramine totusi de retinut ca si in interiorul grupurilor opiniile nu sint cu totul uniforme - astfel incit o deteriorare a relatiilor din interiorul Aliantei de la Bucuresti ar alimenta opinii privind o pretinsa imaturitate a fortelor politice aflate la guvernare in Romania.
