Pana la urma, "domn’ Profesor" nu si-a ales aiurea-n tramvai numele de Partid Conservator pentru propria jucarie politica. In primul rand ca PUR nu era tocmai un nume cinstit pentru destinul politic si de afaceri al mogulului Dan Voiculescu in epoca post-Ceausescu.
Nu poti pretinde ca esti PUR si simplu curat, spalat si apretat cand ai renascut ca pasarea Felix din cenusa imperiului rapus in decembrie ‘89.
Voiculescu a fost doar consecvent atunci cand a schimbat Partidul Umanist Roman in Partidul Conservator. Pentru ca stapanul antenelor nu si-a umflat muschii impotriva sistemului care l-a facut om pe vremea lui nea Nicu si l-a imbogatit dupa.
Dimpotriva, el s-a impacat cu schimbarea profitabila de regim in negura Revolutiei si a conservat ce-a putut el mai bine: relatiile din comertul exterior, oamenii cu iris bleu, ponturile, conturile, valurile Dunarii albastre, cimentul, curentul.
Sunt lucruri care nu se uita niciodata pentru cine a gustat din ele, iar el nu putea sa cheme OPC-ul pentru aviz de "expirat" cata vreme conserva lui ii asigura garantie in mediu stabil.
Asa se face ca adaptarea la democratie, prin "conservatorism de conservare", a fost cel mai usor examen pentru un om asa de gospodar ca Dan Voiculescu. Afaceri pastorea si inainte sub lupa Secu, afaceri a construit si dupa sub marca... Escu.
Tare era si pe vremea Secu, tare a vrut sa fie si dupa Revolutie prin presa; si-a facut omul trust, si-a pus antenele in functiune, si-a intarit un nume. Ii mai lipsea al treilea element pentru metamorfoza de succes de la comunism la capitalism: politica.
Asa s-a nascut partiduletul sau iubit, menit sa-l propulseze in fruntea tarii pe care intelegem ca a servit-o cu atata patriotism in mandatul lui Ceasca.
Iar jucaria conservatoare, sa recunoastem, s-a invartit ca titirezu’ in cloaca noastra politruca. I-a iesit de fiecare data. S-a salvat mereu in parlament pe spinarea altora.
Cel mai fraier colac de salvare? Ati ghicit, PSD-ul! Chipurile pentru a-si asigura slugarnicia mediatica a voiculestilor, social-democratii de la Cornu si-au sacrificat propriii palmasi pentru a baga Partidul Conservator pe usa din dos in Casa Poporului. Iar intelegerea a functionat: noi va dam locuri pe liste, voi ne dati la stiri.
Sa fi fost insa oare asta singurul targ? Sau i-a promis boier Nastase si altceva? Pentru ca doar autorul "Codului Zambaccian" ne poate spune de ce pe vremea sa n-am auzit o vorba despre dosarul "Felix". A trebuit sa piarda PSD puterea si sa-l uitam pe Onisoru ca sa aflam ce indeletniciri pretioase avea dom’ Profesor in vremurile bune pentru aparatul represiv.
Insa, cu sau fara ajutorul PSD, drumul politic al domnului Felix pare ca s-a cam terminat. Pana la urma, nici macar ideea ca s-a spovedit la Manastirea Secu n-a dat prea multa lume pe spate. C
u mult mai periculoase pentru imaginea sa puteau fi acuzatiile despre Averea Dracului, conturile lui Ceausescu, Fondul Valutar Special, banii din exporturi. Insa nici macar astfel de hibe nu i-au deranjat pe tovarasii de aliante ai mogulului conservator.
Adevarul este ca verdictul CNSAS despre turnatoria voiculesciana n-a facut altceva decat sa puna oficial o stampila pe care bossul din Baneasa o purta oricum pe frunte, cu cerneala simpatica.
Demascarea lui Felix a risipit putinele dubii si a consfintit ce mirosea o lume-ntreaga: ca Dan Voiculescu si Securitatea au avut ceva de impartit. Acum, cu toate televiziunile, ziarele, companiile sau campaniile sale, ii va fi tare greu sa mai duca vreun partid sanatos de nas. Sa mai coaca vreo alianta impotriva naturii prin care sa-si salveze copilul politic.
Nu-i vad nici pe Geoana, nici pe Tariceanu sa-si mai puna onoarea la bataie intr-o intelegere electorala cu Partidul Conservator. Mai ales atunci cand un astfel de partid nu mai are nimic de oferit, ba dimpotriva, chiar te poate costa la imagine. Lui Dan Voiculescu ii raman totusi banii. Unii s-ar multumi doar cu atat.
El probabil ca nu. Dar gogoasa lui politica nu putea sa reziste la infinit. De cand a plamadit-o, cu toate ziarele, televiziunile si antenele sale, tot la 1a vietuieste. Sa rada Gigi, nu alta! Trebuia sa dispara odata si mitul partidului-televiziune.
Ne raman macar cei care traiesc pe propriile picioare in politica, nu prin tovarasii cu lideri slabi de inger. Modelul Berlusconi nu tine la noi. Mai ales cand te cheama Felix, nu Silvio. Conservele mai expira si ele cateodata.
