Demagogia politicienilor sufoca CNSAS. Isteria dosarelor a cuprins pe toata lumea si risca sa scape de sub control. Sa se transforme intr-un adevarat Turn Babel din care nimeni sa nu mai inteleaga nimic. Ziaristii cer deconspirarea la kilogram a condeierilor care au colaborat cu Securitatea.
Unii dintre ei se deconspira din proprie initiativa. CSAT desecretizeaza dosarele politicienilor. SRI se executa si le trimite la CNSAS. Parlamentarii invoca chichite procedurale in incercarea disperata de a stopa sau macar tergiversa "Marea deconspirare". Studentii vor sa stie daca au dascali patati. Toata lumea vrea securisti la micul dejun.
Politicienii se erijeaza in dusmani de moarte ai politiei politice, dar, de fapt, folosesc CNSAS ca pe o carpa de sters praful de pe imaginea lor ponosita de incompetenta si coruptie. Toata lumea vrea certificat de buna purtare. Toti se dau de ceasul morti sa demonstreze ca sunt curati ca lacrima.
"Goana" dupa adevar a ajuns sa frizeze ridicolul. S-a ajuns chiar in situatia ca un ministru, Mihail Hardau de la Educatie, sa spuna ca si-ar dori sa fie primul verificat al tarii. Alo! Domnu’ ministru. Stati domne’ la coada. Avem alte persoane mai importante de cautat la dosare. Demagogie in cea mai pura stare.
Dar cine sunt cei care pozeaza acum in adepti ai curateniei morale a societatii. Sunt din PNL, PD, PSD, PRM, PC, UDMR. Sunt politicieni. Sunt aceiasi care, timp de 16 ani, s-au opus din rasputeri sa doseasca cat mai adanc dosarele in sertarele serviciilor secrete sau, si mai grav, in sertarele CNSAS.
Sunt aceiasi care au "diluat" cat au putut Legea Ticu, astfel incat deconspirarea sa mai astepte. 16 ani. Sau mai bine.
De ce nu au fost la fel de avizi dupa adevar imediat dupa Revolutie, astfel incat Romania sa aiba alta soarta. Mai buna.
Ipocrizia lor nu cunoaste limite. Nu numai ca nu au servit interesul national, opunandu-se deconspirarii, dar incearca acum sa castige capital politic, mimand setea de adevar. Probabil ca nu e vorba doar de ipocrizie, ci si de perfidie.
Dupa ce l-au subminat din interior, prin Onisoru si ai lui, vor sa-l submineze si din exterior. Cei care bombardeaza CNSAS cu cereri de deconspirare spera probabil sa-l transforme intr-o institutie nefunctionala, sufocata sub maldarul de note informative.
Din pacate, in acest joc periculos s-a prins si societatea civila. Semnalul de alarma a fost tras chiar de seful institutiei, Claudiu Secasiu. El a dezvaluit ca 50 de investigatori CNSAS trebuie sa rezolve, din oficiu, cazurile a 60.000 de politicieni, functionari publici si magistrati si, la cerere, sa faca verificari in privinta altor catorva mii de ziaristi, preoti sau profesori.
Ori acesta este marele pericol care paste Consiliul. El trebuie lasat sa-si faca treaba in liniste, respectand intru totul litera legii. Deconspirarea este necesara, dar trebuie facuta cu moderatie. Nu in graba, nu sub presiunea televiziunilor sau a declaratiilor precipitate, inclusiv a unor membri CNSAS.
Trebuie lucrat pe indelete. Altfel pot aparea balbe si chiar rateuri. Deja au aparut primele semne. Cazul judecatoarei Florica Bejinariu este elocvent. Si cel al lui Felix la fel, pentru ca este inacceptabil ca membri CNSAS sa-si schimbe votul peste noapte. Inconsecventa poate distruge aceasta institutie.
Credibilitatea ei se poate duce pe apa sambetei. Si atunci orice verdict al sau poate avea aceeasi relevanta pe care o are o frectie la picior de lemn.
