Hartuirea sexuala e deja o banalitate in Romania. In acest context, am o propunere pentru complet ineficientul si deja penibilul ministru al Invatamintului.
O femeie frumoasa si tinara se angajeaza la o mare companie. Printre barbati se da vestea ca a venit o „prospatura“. De aici incepe o drama cotidiana de care, de prea multe ori, nu-si dau seama nici victimele, nici agresorii, totul se desfasoara intr-o cordiala jena si veselie.
Dupa ce masculii obosesc sa incerce discutii, apropouri, propuneri mai mult sau mai putin indraznete, atentia se muta catre alta tinta. Victima rasufla usurata sau, dimpotriva, mai inchide o mica trauma in sertar.
Intr-un studiu dat publicitatii zilele trecute de Centrul Parteneriat pentru Egalitate, concluziile sint mai fioroase decit a lasat presa sa se vada. Foarte multi dintre cei care au raspuns la sondaj apropie hartuirea sexuala de viol. Aceasta ar fi cea mai ingrijoratoare perceptie. Or, hartuirea e cu totul altceva. E atac prin limbaj, gesturi, atitudine.
Poti, ca barbat influent intr-o companie, sa arunci foarte usor suspiciune asupra unei subordonate femei. E de ajuns o glumita pe hol sau intr-o sedinta pentru ca o eticheta dureroasa sa fie aplicata de ceilalti asupra victimei. Cum poti reactiona? Datul in judecata nu e asa usor precum pare.
La fiecare riposta, comunitatea macho (care, atentie, poate fi alcatuita si din femei) te judeca drept isterica sau „necivilizata“.
In Romania, este infioratoare lipsa de educatie in ce priveste relatia dintre sexe - si nu ma refer la lectii de sexologie. Multi si mari intelectuali de pe la noi taxeaza repede orice incercare de atragere a atentiei asupra machismului romanesc drept „corectitudine politica“, invocind grabnic citeva cazuri aberante din SUA.
Femeile tinere sint educate cu grija de rude sau de anturaj sa isi accepte statutul de posibil „vinat“. Pina acum, cel mai eficient mijloc de a contracara astfel de atacuri a fost ironia, raspunsul spontan plin de spirit etc. Numai ca nu e normal sa fii tot timpul in garda doar pentru ca esti de sex feminin.
Rapoartele despre hartuirea sexuala se termina de obicei cu indemnuri la „dare in judecata“, adica la solutia extrema, care foarte rar are un rezultat pozitiv pentru victima. O masura cu adevarat eficienta poate lua doar Ministerul Educatiei. Eu cred ca discutiile pe texte feministe inteligente sau pe teme de comportament in clasa cu elevii pot avea rezultate spectaculoase.
Un baiat nascut si crescut in vreun cartier sarac se simte aproape obligat sa fluiere dupa femei. Nimeni nu-i spune clar ca ceea ce face e grav. Nu politia trebuie sa i-o spuna, ci acea bruma de scoala pe care o face. In loc sa se joace de-a bacalaureatul toata ziua-buna ziua, acel minister cu al sau Hardau chiar ar putea lupta eficient pentru relatia corecta dintre sexele patriei.
