Bruxelles-ul considera in continuare ca lupta impotriva coruptiei este inca o prioritate majora a Romaniei. Purtatorul de cuvant pe Justitie si Afaceri Interne, Friso-Roscam Abbing, a declarat marti la Bruxelles ca „este timpul strangerilor randurilor reformelor in justitia din Romania”, adaugand ca „cele patru obiective generale (benchmarks) sunt mai mult decat necesare”.

Primul Obiectiv asumat de Romania nu este indeplinit

„Comisarul Franco Frattini” - a declarat Friso -„ doreste sa ajute Romania sa pregateasca un raport pozitiv, dar va depinde de Parlamentul Romaniei sa ia, in interesul cetatenilor pe care il reprezinta, deciziile corecte”.

Comisarul Franco Frattini a facut o avertizare expresa in privinta incercarii de resuscitare a asa-zisului cod „Stanoiu” (legea 301/ 2004). „Comisarul Frattini a facut un apel la intrarea in vigoare unui nou cod penal in paralel cu nou cod de procedura penala. Daca le disloci creezi o posibila dezordine juridica.

Iar daca nu vreti sa creati haos intre practicieni, magistrati, procurori sau avocati, trebuie ca cele doua coduri sa intre in paralel in vigoare.

Comisia Europeana crede ca intrarea anticipata in vigoare a codului de 2004 va produce un astfel de deznodamant nedorit. Daca va fi asa, primul obiectiv asumat de Romania nu va fi indeplinit si de asta o sprijinim pe Monica Macovei in incercarea de a opri aceasta evolutie negativa”, a mai declarat Friso-Roscam Abbing pentru HotNews.ro.

Formele fara fond in „Codul Stanoiu”

Purtatorul de cuvant al comisarului Frattini a afirmat ca „in codul din 2004, nu stii ce crime sunt pedepsite sau daca sunt crime or delicte. Si mai grav, nu rezulta cine se ocupa de aplicarea lor”.

Cea mai grava problema a legii 2004, dupa cum a declarat un expert din cadrul Comisiei Europene, Departamentul Justitiei si Afaceri Interne, este ca imparte infractiunile in crime (cele grave) si delicte (mai putin grave), in timp ce clasifica drept delicte, fapte ca viol sau talharie.

Or, in toate codurile europene in care se regaseste aceasta clarificare, „crimele” se pedepsesc mult mai exemplar decat delictele. „Daca ar fi aplicat, acest cod ar trebui imediat modificat”, sustine sursa citata.

Mai mult, in acelasi cod „Stanoiu” din 2004, avizat favorabil de Senatul Romaniei cu putin in urma, sunt considerate ca „delicte”, (importanta minora), fapte ca „spalare de bani”, „constituire de organizatii fasciste”, „amenintare in scop terorist” sau „trafic de influenta”.

Nerespectarea Jurisprudentei Europene

Mai trebuie precizat ca o alta problema a codului „Stanoiu” este nerespectarea jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului chiar in cazurile pronuntate impotriva Romaniei, de exemplu, in materia dreptului de a alege precum si a drepturilor parintesti. Ele sunt interzise de drept, cu titlu de pedeapsa accesorie.

Or, in cauzele Sabou si Pircalab contra Romaniei, hotararea CEDO arata ca, in dreptul roman, interzicerea exercitarii drepturilor parintesti se aplica in mod automat si absolut cu titlu de pedeapsa accesorie, oricarei persoane care executa o pedeapsa cu inchisoarea, in absenta oricarui control exercitat de catre instantele judecatoresti si fara a lua in considerare tipul infractiunii sau interesul minorilor.

Ca atare, ea constituie mai mult o sanctiune morala avand drept scop pedepsirea condamnatului iar nu o masura de protectie a copilului”. Urmarea imediata a intrarii codului penal ar fi condamnarea in continuarea a statului roman la daune-interese, ori de cate ori ar exista un astfel de caz.

In noul cod, care se vrea adoptat in 30 de zile, nici macar hotararile Curtii Constitutionale romanesti nu se iau in considerare. In cazul infractiunilor de abuz de incredere, gestiune frauduloasa si distrugere se instituie un regim diferit de protectie, dupa cum proprietatea este publica sau privata (declarat de Curte ca neconstitutional, prin deciziile nr. 177/1998, nr. 5/1999, nr. 150/1999).

Consecinte negative asupra drepturilor omului

Acelasi expert al Comisiei Europene a declarat ca „mentalitatea fostului regim comunist rezulta negresit din codul 2004, desi este mascata sub cele mai bune intentii. Cel mai bun exemplul este mentinerea pericolului social ca trasatura generala a infractiunii, preluata din legislatia tarilor de provenienta sovietica.

Apoi, in privinta pedepselor, furtul unui autoturism este sanctionat la fel ca si omorul, fapt care are consecinte negative asupra drepturilor omului”, spune acelasi expert, referindu-se la Codul Stanoiu.

Noul proiect de Cod Penal

In privinta proiectului de cod penal formulat de Ministerul Justitiei, ce trebuia sa intre in vigoare in septembrie 2008, acelasi expert afirma „fara sa fie revolutionar, pune ordine unde trebuia si aduce o modernitate esentiala Romaniei.

Am in vedere instituirea prin noul proiect de cod, a unui regim care sa nu supuna minorii care au savarsit mici infractiuni, la un regim de detentie abuziv, mai ales in cazul situatiilor din centrele de detinere din Romania. Aceasta reglementare este de departe, cea mai reusita.”

Mai trebuie precizat ca noul proiect pus in dezbatere de Ministerul Justitiei aduce multe noutati, printre altele, in materia traficului de persoane, spalare de bani, deturnarea licitatiilor publice, actiuni teroriste, mandatul european, confidentialitatii datelor cu caracter personal, razbunarea pentru ajutorul dat justitiei, presiuni asupra justitiei, compromiterea intereselor justitiei,

exploatarea patrimoniala a unei persoane vulnerabile, exploatarea cersetoriei, etc, care nu existau reglementate in codul „Stanoiu” sau care erau reglementate superficial.

Nicolae-Vlad Popa, fost parlamentar european din partea Partidului National Liberal (actual PLD), este si el de parere ca „noul cod Stanoiu nu se poate aplica pentru ca modifica sistemul penal in delicte si crime. Or, nu avem un cod de procedura penala si ca atare, daca s-ar incerca adoptarea lui in 30 de zile, asta ar insemna blocarea sistemul judecatoresc.

In conditiile actuale, solutia va fi accelerarea din toate punctele de vedere adoptarii celor doua coduri, penal si de procedura penala, care sa alinieze din punct de vedere al politicii penale si tara noastra la Uniunea Europeana. Deocamdata ne epuizam resursele si energiile pe ideea ca avem deja un cod „Stanoiu”. Insa, acel cod este depasit si avem nevoie de o reglementare moderna.

Daca exista vointa politica si daca Uniunea Europeana isi impune, asa cum este firesc un anumit punct de vedere, cred ca si Guvernul va trebuie sa reactioneze ca atare”.

Cu toate acestea, exista o majoritate in Senat pentru adoptarea codului „Stanoiu” desi legea este inca la Comisia Juridica. Saptamana viitoare se va lua o decizie la Comisia Juridica pe tema posibilitatii intrarii in vigoare a codului penal adoptat in 2004, urmand votul din Plenul Parlamentului Romaniei.

Agentia de Integritate nu este o amenintare la adresa parlamentarilor ci un ajutor

Purtatorul de cuvant al comisarului Franco Frattini, Friso-Roscam Abbing, a reluat inca o data ideea ca „un eventual haos prilejuit de intrarea in vigoare a codului penal din 2004 si neadoptarea imediata intr-o a Agentiei Nationale de Integritate (ANI) forma care sa nu dilueze propriile ambitii aceea a unei agentii cu un scop larg, ar insemna un semn negativ pentru Comisia Europeana.

Comisarul Frattini face un apel la Parlamentul Romaniei sa se gandeasca foarte atent la interesul cetatenilor romani pe care in reprezinta, inainte sa ia o decizie. Agentia nu este o amenintare la adresa parlamentarilor, ci un ajutor”.