Zaher Iskandarani, celebrul “Print al Banatului” condamnat pentru contrabanda cu tigari, are posibilitatea sa dea in judecata SRI-ul pentru ca i-a interceptat ilegal telefonul.

Astfel, judecatorii Inaltei Curti de Casatie si Justitie au respins cererea procurorilor de pe langa instanta suprema de certificare a convorbirilor telefonice interceptate in baza legii privind siguranta nationala!

Instanta a stabilit ca, in cazul sirianului acuzat de evaziune fiscala si contrabanda, „nu sunt intrunite cerintele prevazute de lege pentru certificarea de catre judecatorul instantei supreme a convorbirilor telefonice interceptate”.

Cu alte cuvinte, probele adunate de anchetatori in urma ascultarii respectivelor telefoane ale lui Iskandarani sunt lovite de nulitate absoluta si nu pot fi folosite in procesul penal al afaceristului. Judecatorul care a respins cererea procurorilor este chiar actualul presedinte al Consiliului Superior al Magistraturii, Anton Pandrea.

In mai 2006, procurorii DIICOT au solicitat instantei supreme sa „legalizeze” interceptarea telefonica a unor convorbiri ale lui Zaher Iskandarani. In fata judecatorului, procurorul Corina Gherghisan a sustinut ca ascultarea telefoanelor sirianului a fost legala si ca informatiile obtinute prezinta interes in dosarul lui Zaher.

„ In urma datelor rezultate din interceptare au fost identificate aspecte care contureaza savarsirea unor infractiuni de contrabanda”, a aratat procurorul in fata instantei. Judecatorul Anton Pandrea nu a fost insa de acord cu sustinerile reprezentantului Parchetului.

„In cauza nu sunt intrunite cerintele prevazute de lege”, se arata in motivarea prin care este respinsa certificarea convorbirilor telefonice in baza mandatelor indicate de procuror. In motivarea sa, judecatorul a facut referire la inviolabilitatea secretului convorbirilor telefonice si la intimitatea vietii particulare si familiale a cetatenilor.

Magistratul a aratat ca, potrivit legii, interceptarile telefonice se efectueaza cu autorizarea motivata a presedintelui instantei care are competenta sa judece cauza pe fond. In cazul lui Iskandarani, explica judecatorul, nu exista nicio infractiune care sa atraga competenta Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

„Inalta Curte constata ca in cauza nu exista nici un act de urmarire penala efectuat vreunui inculpat sau invinuit care sa atraga competenta acesteia”.

Integral in Gandul