„Ma uit la gard si-mi vine sa-l sar”
„In prima zi de scoala mi-a placut cladirea, ca e mare si frumoasa, curtea e larga, dar cand am vazut ca se inchid portile m-am cam speriat. Odata ma simteam rau si am vrut sa ies, dar n-am putut, pentru ca imi trebuia o hartie de la domnul diriginte.
Pana la urma, am avut noroc cu paznicul, ca m-a lasat si fara”, spune Vladut, boboc in clasa a IX-a la Grupul Scolar Forestier din Curtea de Arges.
„Ma uit peste gardul acesta si-mi vine sa-l sar mereu, sa ies in strada. L-am mai sarit pana cand mi-am rupt niste blugi si mi-a facut mama scandal. Afara, la chiosc, saorma e mai buna decat pateurile dinauntru”, ne spune si George, elev in clasa a XI-a la aceeasi scoala.
Mihai este in clasa a XII-a si are experienta in saritul gardului. „La inceput era greu, am rupt cateva perechi de pantaloni in tepusele astea, dar acum stiu deja cum sa fac sa ies sa-mi iau un hamburger de pe strada”, spune baiatul.
„E cam sinistru pentru o scoala”
„Moda” institutiilor de invatamant ascunse in spatele unor garduri inalte, cu tepuse in varf, pare sa fi prins peste tot. Dascalii spun ca reprezinta un mijloc de protectie a elevilor si o modalitate de a-i impiedica sa mai chiuleasca.
Elena Tudor, director adjunct la Grupul Scolar Forestier, afirma ca poarta a fost ferecata in urma cu multi ani si ca niciun parinte n-a facut reclamatie.
„Exista un paznic la intrarea elevilor, iar copiii nu pot sa iasa in timpul orelor. Accesul se face doar pe baza legitimatiilor de elev, iar persoane straine nu pot intra. Parintii nu au comentat, cred ca este spre binele copiilor. Din pacate, mai ies elevii, mai sar gardul”, afirma directorul adjunct.
Mihaela T. are un copil elev la Grupul Scolar Forestier si nu prea ii convine regimul auster al scolii. „Parca gardul acela cu tepuse e cam sinistru pentru o scoala, dar daca nu mai intra vagabonzi in scoala, asta e. Se obisnuiesc si copiii cu conditiile astea”, spune femeia, care nu vrea sa-si dea numele de teama unor represalii pentru baiatul ei.
