Deși gazul rusesc în sine e în embargo în Europa, Rusia vinde încă gaz lichefiat (GNL) în valoare de sute de milioane de dolari, în mare parte acelorași națiuni care au impus sancțiuni împotriva Moscovei. „Kremlinul pare să fi obținut o victorie geopolitică, păstrând intacte veniturile din vânzările globale de GNL”, susține Anne-Sophie Corbeau, cercetătoare la Centrul pentru Politica Energetică Globală de la Universitatea Columbia din New York.
„Europa este însetată de GNL, după ce Rusia și-a sistat majoritatea vânzărilor de gaze pe conducte către continent, transformând energia într-o armă în războiul său împotriva Ucrainei și aliaților săi occidentali. Zeci de transportatori de GNL, precum Pskov, acostează acum în Europa”, scrie Bloomberg, în ediția sa din 13 octombrie.
Nava Pskov vine direct din Rusia și și-a descărcat marfa GNL la terminalul Revithoussa Desfa LNG din Grecia, la începutul lunii octombrie. Este primul transport dintr-un nou terminal rusesc de GNL. Moscova folosește acest terminal pentru a livra o parte din același gaz pe care l-a vândut în Germania cu puțin timp în urmă, prin conducta Nord Stream 1. „Comerțul rusesc cu GNL explodează”, mai scrie publicația citată.
Deși Rusia este mai cunoscută pentru exporturile sale uriașe de gaze prin conducte, ea este și al patrulea cel mai mare transportator de GNL din lume, după Qatar, Australia și SUA. Vânzările de GNL ale Rusiei nu sunt nici pe departe la fel de mari precum au fost cândva exporturile prin gazoducte, dar rămân o importantă sursă de bani.
Importuri record de GNL
Țările occidentale au impus sancțiuni petrolului rusesc, dar au continuat să cumpere gaz rusesc. Astfel, aproape 80% din GNL pe care Kremlinul l-a exportat până acum în acest an a mers către națiunile europene și asiatice, care au impus sancțiuni Rusiei lui Vladimir Putin.
În afară de China, majoritatea achizițiilor sunt făcute în Japonia, Franța și Spania. Pe traiectoria lor actuală, transporturile rusești de GNL vor atinge un record anual în 2022, potrivit estimărilor bazate pe datele de urmărire a tancurilor de stocare, compilate de Bloomberg. Între ianuarie și septembrie, transporturile au fost în medie de 2,78 milioane de tone pe lună, comparativ cu o medie de 2,62 milioane pentru tot 2021 și o medie de 2,56 milioane în 2019, înainte de pandemie.
Spania, al șaselea cel mai mare cumpărător de GNL din lume, a importat mai mult din Rusia până acum, în 2022, decât în orice an precedent. De asemenea, Belgia este pe cale să-și depășească propriile recorduri anuale în comerțul cu GNL. Și Franța a cumpărat cu aproximativ 6% mai mult între ianuarie și septembrie, decât a făcut în tot anul 2021.
În Japonia, lucrurile par a se derula pe tăcute. În timp ce companii energetice americane și europene precum ExxonMobil Corp. și Shell Plc au părăsit Rusia, guvernul japonez i-a sfătuit pe campionii săi energetici interni să rămână. La summitul G-7, Japonia a insistat, de asemenea, ca vânzările de petrol dintr-un proiect-cheie energetic rusesc, să fie scutite de plafonarea prețului la petrol.
Războiul hibrid
Transporturile de GNL arată clar cum Rusia se joacă de-a pisica și șoarecele cu cumpărătorii săi de gaz din Occident, oprind unele exporturi, dar menținând altele deschise, percepând prețuri record și folosindu-le ca monedă de negociere politică și economică. Aceasta face parte dintr-un război economic hibrid.
De curând, Fondul Monetar Internațional a atenționat: „Iarna anului 2022 va fi o provocare pentru Europa, dar iarna lui 2023 este probabil să fie mai proastă.”
Dacă războiul din Ucraina continuă, continentul european se pare că nu se va putea decupla total de gazul rusesc. Din punct de vedere pur economic, continuarea acestui comerț ar putea avea sens. Din punct de vedere geopolitic, aceasta înseamnă a sta la cheremul lui Putin.
GNL-ul rusesc, date și cifre
În lucrarea lor publicată în 27 septembrie, Anne-Sophie Corbeau, cercetătoare la Centrul pentru Politica Energetică Globală (CGEP) și Diego Rivera Rivota, asociat de cercetare cu CGEP, au răspuns la câteva întrebări despre importanța fluxurilor comerciale de GNL din Rusia și evoluțiile recente care le afectează. Iată câteva dintre detaliile oferite de ei:
1) Despre importurile europene de GNL
„Europa a importat aproximativ 140 de miliarde de metri cubi de gaze din Rusia în 2021. Din aprilie 2022, fluxurile de gaze rusești către Europa au scăzut rapid, importurile către unele țări fiind reduse; de la mijlocul lunii septembrie, acestea se situează sub 20% din volumele medii zilnice în 2021. În schimb, exporturile rusești de GNL au crescut cu 12% în primele opt luni ale anului 2022.
Exporturile rusești de GNL către Europa par să fie sub radar; nu numai că nu au încetat să curgă, dar au crescut de fapt cu 15% (la 13 bcm) în aceeași perioadă din 2021. De fapt, cu excepția lunilor februarie și iunie, exporturile rusești de GNL către Europa au crescut, atât față de lunile precedente, cât și de la an la an. De la invazia rusă a Ucrainei, doar Lituania și Regatul Unit au oprit complet importurile de GNL din Rusia.
În schimb, Franța și-a intensificat importurile de GNL din Rusia, importând 5 miliarde de metri cubi în primele opt luni, depășind Japonia în februarie și martie, devenind cel mai mare importator de GNL rusesc în acele două luni. În cantități mai mici, Spania, Belgia și Țările de Jos și-au crescut și importurile de GNL din Rusia, în timp ce Italia și Portugalia au importat ocazional GNL rusesc în acest an”.
2) Despre industria GNL din Rusia și fluxurile sale comerciale tradiționale
„Rusia are patru terminale de lichefiere în funcțiune: Sakhalin-2 LNG, Yamal LNG, Vysotsk LNG și Portovaya LNG. Sakhalin-2 LNG, situat în Oceanul Pacific, este primul terminal de export de GNL al Rusiei și este operat de întreprinderea majoritară de stat Gazprom. Yamal LNG, cea mai mare fabrică de GNL din Rusia, situată în nord-vestul Siberiei, este deținută în majoritate de Novatek, adesea denumită o companie „independentă” (nu este asociată cu Gazprom sau cu companiile petroliere integrate vertical), deși unii dintre acționarii săi sunt apropiați de Kremlin, care îi poate influenţa puternic operaţiunile.
Terminalul Yamal GNL numără între acționari compania franceză TotalEnergies. Novatek este, de asemenea, proprietarul Vysotsk LNG, cu sediul în Marea Baltică. În cele din urmă, Gazprom deține și Portovaya LNG, cel mai nou terminal al Rusiei situat în Marea Baltică, care tocmai și-a expediat prima marfă.
Fluxurile de GNL Sakhalin-2 merg în principal către Japonia, Coreea de Sud și Taiwan, importatorii tradiționali din Asia de Nord-Est. Majoritatea Sakhalin-2 LNG a fost vândută acestor țări pe baza a 14 contracte pe termen lung, dintre care nouă sunt cu companii japoneze.
În primele opt luni ale anului 2022, în ciuda invaziei ruse a Ucrainei, exporturile de la acest terminal GNL au crescut cu peste 60% din volumele totale exportate în Japonia, urmate de 16% în Coreea de Sud, 14% în China și 7% în Taiwan”.
3) Despre schimbări în industria GNL din Rusia după invazia Ucrainei și cum îi afectează acestea pe importatori
„Pentru prima dată, Rusia pare să-și întărească controlul asupra industriei GNL. Până de curând, Sakhalin-2 LNG a fost deținut în comun de Gazprom (proprietar majoritar), compania olandeză de energie Shell și companiile japoneze Mitsui și Mitsubishi. Dar pe 30 iunie, președintele Putin a semnat un decret de transfer al drepturilor asupra Sakhalin-2 LNG către o nouă companie rusă, Sakhalinskaya Energiya.
Gazprom urmează să păstreze aceeași proprietate majoritară pe care o deținea în compania anterioară. Solicitările atât din partea Mitsubishi, cât și a Mitsui de a-și transfera participațiile către noul operator au fost aprobate în august.
În schimb, Shell a refuzat să ia o participație în noul operator de proiect. Cu toate acestea, va putea primi încărcături GNL de la instalație. Ministrul rus al energiei a spus recent că „se aștepta ca Novatek să participe la Sakhalin-2”, iar compania și-a confirmat interesul de a evalua participarea sa la proiect.
Toate contractele GNL existente trebuie să fie transferate către noua entitate care operează Sakhalin-2 LNG. La începutul lunii septembrie 2022, Gazprom nu le-a cerut importatorilor săi de GNL să schimbe plățile în ruble sub amenințarea reducerii exporturilor (cum a făcut cu unii importatori europeni de conducte). Cu toate acestea, a menționat această posibilitate în trecut, un scenariu care ar putea fi deosebit de provocator pentru Japonia, având în vedere dependența sa de GNL rusesc”.
(Foto articol: DreamsTime.com)
