Gata și cu balenele albastre! Cel mai greu animal de pe Terra a fost altul. Misterele unei mandibule umane vechi de 300.000 de ani, din China. Voyager Space și Airbus bat palma pentru a construi o stație spațială privată
Gata și cu balenele albastre! Cel mai greu animal de pe Terra a fost altul
Despre balenele albastre știe toată lumea ce se spunea. Că sunt cele mai mari și cele mai grele animale care au trăit vreodată. Lucrurile nu mai stau așa, asta după ce o descoperire din deșertul peruvian, descoperire efectuată de o echipă internațională de paleontologi, ne arată nouă că limitele corporale ale vertebratelor pot depăși ceea ce nu gândeam noi că nu poate fi depășit.
Spre exemplu, o balenă albastră cântărește, în medie, cam 165 de tone. Cât despre lungime, chiar dacă dimensiunile medii sunt de circa 20-24 de metri, un exemplar din 1909 a fost măsurat pe peste 33 de metri. Iar dacă vorbim despre greutatea record a unei balene albastre, asta se duce undeva la 199 de tone.
Ia imaginați-vă că ar veni cineva care să vă spună că a existat un animal a cărui greutate era cel puțin dublă față de greutatea medie a unei balene albastre. Cu greu ai crede, căci un atare organism ar fi aproape imposibil să existe.
Ei, iată că a existat! Și tot de un cetaceu este vorba, dar despre unul care a trăit acum circa 39 de milioane de ani. Purucetus colossus este denumirea sa științifică și, chiar dacă din animalul respectiv nu s-au găsit decât 13 vertebre, patru coaste și un fragment de os pelvian, cercetătorii tot au putut să îi calculeze masa corporală.
Iar asta ar fi putut ajunge la 340 de tone. Colosal, după cum o spune și numele! Ce e și mai interesant la toată descoperirea asta este faptul că animalul nu atinsese încă deplina maturitate.
Studiind cazul, autorii articolului publicat în Nature spun că astfel de animale se adaptaseră perfect traiului în ape de mică adâncime, în zonele costiere, bogate în hrană. Asta undeva pe la mijlocul Eocenului (acum 56 – 33,9 milioane de ani).
Tocmai această adaptare la un anume tip de mediu a fost și cea care a dus la extincția speciei căci, fatalitate, asta se întâmplă cu toate organismele care se adaptează la un mediu specific... dispar odată cu mediul.
Nu degeaba despre asta vorbea și Darwin, atunci când pomenea de supraviețuirea celui mai „adaptabil”, nu a celui mai adaptat.
Misterele unei mandibule umane vechi de 300.000 de ani, din China
Încă de pe la începutul secolului al XX-lea, paleontropologii vremii au scos la lumină în siturile arheologice din China resturile fosile a zeci, dacă nu chiar sute de hominizi preistorici, ba chiar s-a vorvbit și încă se vorbește de o continuitate acolo, care pleacă de la Homo erectus și ajunge până în prezent.
O idee care nu se pupă deloc cu ipoteza Out of Africa 2, cea care spune că Homo sapiens a apărut exclusiv în Africa, apoi a migrat peste tot, dar nu mai devreme de acum vreo 60.000 de ani. Ei, voi să fiți sănătoși, la câte fosile de Homo sapiens mai vechi de 60.000 de ani există în China și prin țările din sud-estul Asiei!
Problema cu fosilele umane foarte vechi descoperite la chinezi, adică de peste 100.000 de ani, este că prezintă trăsături care cu greu pot fi încadrate în tiparul general acceptat al speciilor tip, creat de paleoantropologii din Occident.
Este și cazul unei mandibule descoperită într-un sit din Hualongdong, în estul Chinei, mandibulă datată la circa 300.000 de ani. Un indiciu că ar aparține unei specii arhaice, pe lângă vârstă, este lipsa bărbiei. Dacă nu știați, bărbia proeminentă este o trăsătură exclusivă a speciei Homo sapiens.
Ideea este că mandibula prezintă și alte trăsături, un veritabil mozaic, care indică apartenența și la specia îndepărtată Homo erectus, dar și la cea mai recentă, de tipul Homo neanderthalensis. Iar treaba asta nu s-a mai văzut la niciun individ fosil din estul Asiei de acum 300.000 de ani.
Ca să fie situația și mai complicată, mandibula prezintă trăsături care se regăsesc mai degrabă la Homo sapiens. În lipsă de o altă explicație mai bună, paleoantropologii chinezi s-au gândit că ar putea fi vorba de un individ din specia Denisovanilor, că oricum nu știm mai nimic despre specia aia.
Numai că, dată fiind combinația unică de trăsături de la atâtea specii arhaice, specialiștii s-au gândit că struțo-cămila ar putea reprezenta o specie complet nouă. Un prezumptiv strămoș al neanderthalienilor, al lui Homo sapiens, dar și al Denisovanilor. Sau, adăugăm noi, poate că încadrările create de noi, pe specii tip și specii de tranziție, nu sunt chiar cele mai fericite, iar sistemul ar trebui regândit.
Voyager Space și Airbus bat palma pentru a construi o stație spațială privată
Compania privată amaericană Voyager Space va colabora cu Airbus pentru a construi o stație spațială privată. Voyager Space câștigase deja un concurs organizat de NASA, proiectul lor botezat Starlab fiind unul dintre cele trei selectate de Agenția Spațială Americană, pentru a înlocui actuala Stație Spațială Internațională, anunță Reuters.
Airbus, care nu este la prima colaborare cu NASA (cei de acolo au construit modulul Columbus de pe SSI), nu doar că va extinde rolul Europei în acest proiect, ci va deveni și un partener cheie în ceea ce înseamnă proiectarea și coordonarea viitoarei stații. De altfel, se așteaptă ca Airbus să construiască și să opereze centrul de cercetare de pe stația spațială privată.
NASA plănuiește să retragă SSI în anul 2030. Între timp, oficialii Voyager Space și Airbus anunțaseră că intenționează să finalizeze noua stație spațială în 2028, însă în ultima declarație comună, cea de ieri, au refuzat să avanseze o dată limită a proiectului.
Între timp, cele două companii vor avea o concurență serioasă. Axiom Space, o altă companie spațială privată americană, în colaborare cu Blue Origin, companie deținută de multimiliardarul Jeff Bezos, a anunțat de asemenea că va construi o stație spațială privată, și tot în baza unui proiect acceptat de NASA.
Dați Follow paginii noastre de Facebook, HotNews Science, pentru a putea primi direct, în timp real, cele mai noi informații și curiozități din lumea științei!
Sursa foto: profimediaimages.ro
5
0
