Ungaria nu este dispusă nici măcar să discute despre finanţarea de către Uniunea Europeană a livrărilor de armament către Ucraina, până când autorităţile de la Kiev nu vor scoate OTP Bank de pe lista sponsorilor internaţionali ai războiului şi nu va restabili drepturile minorităţii maghiare din Transcarpatia - a declarat joi ministrul ungar al afacerilor externe şi comerţului exterior, potrivit agenției ungare de presă MTI, citată de Rador.
Potrivit unui comunicat al Ministerului ungar al Afacerilor Externe, după reuniunea informală a miniştrilor de externe ai UE, Péter Szijjártó a declarat: discuţiile purtate în cadrul punctului de pe ordinea de zi referitor la războiul din Ucraina au arătat clar că trebuie întărită vocea acelora care susţin pacea, deoarece cei care susţin războiul sunt în majoritate.
Ministrul ungar de externe a precizat: opinia majoritară este că trebuie continuate livrările de armament, ceea ce ne arată că toată lumea ia în calcul un război de lungă durată, lucru dovedit şi de propunerea UE potrivit căreia Ucraina ar urma să primească anual câte cinci milioane de euro, ca ajutor militar, în următorii patru ani.
"Această abordare ne produce o profundă tristeţe. Trebuie să ne întrebăm câţi oameni vor muri, cât de mari vor fi distrugerile pe care le va suferi Ucraina în următorii patru ani" - a declarat Péter Szijjártó. "Din păcate, am fost singurul care a vorbit împotriva acestei abordări. Noi nu vrem încă patru ani de război, noi dorim ca războiul să se sfârșească cât mai curând" - a adăugat ministrul ungar de externe.
Péter Szijjártó a subliniat că au existat mari presiuni pentru ca Ungaria să voteze noua tranşă de 500 milioane de euro pentru finanţarea livrărilor de armament, precum şi a pachetului de 20 de miliarde de euro, pentru următorii patru ani. În opinia oficialului ungar, aceasta ar însemna ca, în următorii ani, contribuabilii maghiari care nu au nicio vină să plătească peste 80 de miliarde de forinţi.
Péter Szijjártó a accentuat: Guvernul ungar nu este dispus nici măcar să discute această propunere, până când autorităţile ucrainene nu vor scoate OTP Bank de pe lista sponsorilor internaționali ai războiului. Péter Szijjártó a amintit şi faptul că Înaltul Reprezentant al UE pentru politică externă, Josep Borrell, a propus o întrevedere trilaterală UE - Ungaria - Ucraina pe această temă, iniţiativă respinsă de Dmitro Kuleba.
Ministrul ungar de externe s-a referit şi la situaţia maghiarilor din regiunea Transcarpatia şi a afirmat că autorităţile ucrainene au început "ucrainizarea" celor aproximativ 15.000 de elevi de etnie maghiară, în timp ce peste 5.000 de copii ucraineni refugiaţi îşi pot continua studiile în Ungaria.
Noile reglementări adoptate la Kiev reprezintă o gravă încălcare a dreptului internaţional, iar pentru Ungaria acest fapt va fi un principalul punct de vedere, atunci când în toamna acestui se va evalua respectarea de către Ucraina a criteriilor pentru începerea negocierilor de aderare la UE.
Péter Szijjártó a mai vorbit şi despre faptul că, şi cu această ocazie, au fost state membre ale UE care au pus pe tapet necesitatea unor sancțiuni împotriva industriei nucleare a Rusiei, dar Guvernul Ungariei nu va ceda nici în această chestiune. "Şi nu numai pentru că astfel de sancţiuni sun contrare intereselor noastre naţionale, ci şi pentru că sancţiunile au şubrezit competitivitatea economiei europene, iar unii ne-au luat de proşti" - a spus ministrul ungar de externe.
Péter Szijjártó a amintit că, în prima jumătate a anului 2023, SUA şi-au dublat importurile de uraniu din Rusia, situaţie fără precedent din 2005 încoace. Răspunzând la o întrebare referitoare la situaţia din Africa de Vest, Péter Szijjártó a afirmat că în această regiune este nevoie de stabilitate şi pace, în caz contrar vom avea parte de noi valuri de imigranţi, situaţie căreia acum Uniunea Europeană nu ar putea să îi facă faţă.
În loc să întărească protecţia frontierelor UE, Bruxelles-ul încurajează procesele de migraţie - a mai spus ministrul ungar de externe, potrivit MTI citată de Rador.
17
2
