Au fost mediatizati, iar acum nu mai stim de ei. Unii au detinut functii importante, altii au avut painea si cutitul si au impartit banii publici dupa voie.

Au tinut prima pagina a ziarelor, au generat scandaluri politice, s-au servit din banul public, s-au dat in judecata unii pe altii, s-au muscat, s-au inghiontit sau au mers brat la brat. Fostii sefi ai Clujului au ajuns in mare parte pensionari, ori s-au retras sn alte domenii mai putin solicitante.

Dupa o viata agitata, acum au ajuns sa mearga la pescuit dimineata, sa citeasca povesti nepotilor seara sau mai util, sa faca bani prin alte mijloace. "Buna ziua, Ardeal" va arata ce au ajuns greii Clujului. Cine au fost, cati au ramas. Cum au ajuns si cum au plecat pe usa din dos.

"Zanc, Zanc, suie-te pe tanc!"

Parlamentarul Grigore Zanc a detinut functii importante in administratia si mediul politic din Cluj. De formatie profesor universitar de filozofie, Grigore Zanc a ocupat functia de prefect al judetului Cluj, fiind numit in acest post guvernamental imediat dupa Revolutie.

In anul 1996 a plecat la Bucuresti, unde va fi pentru scurt timp ministru al Culturii sub Guvernul Vacaroiu. Membru PDSR, iar apoi PSD, Zanc a devenit senator in anul 2000. In octombrie 2004 a fost ales de Parlament ca membru in Consiliul National al Audiovizualului (CNA), unde se afla si in prezent.

Faptul ca Grigore Zanc a lasat Clujul pentru o cariera la Bucuresti nu este considerat o pierdere, cel putin de studentii de la sectia de Istorie-Filozofie a UBB, care in 1996 au intreprins actiuni de protest fata de profesorul care le preda etica.

Cel mai popular slogan rostit de manifestanti a fost "Zanc, Zanc suie-te pe tanc!"- facand trimitere la un alt persoanj celebru al Revolutiei din 1989, Dumitru Mazilu.

Rozor, luptatoarea anti-Funar

Mihaela Rozor a intrat in PDSR in anul 1999. S-a afirmat in politica, ocupand functiile de vicepresedinte al Organizatiei Nationale a Femeilor PSD, membru in Biroul Executiv Central PSD si vicepresedinte al Organizatiei Judetene a PSD Cluj.

In perioada 1994 – 1996 ocupa functia de inspector in cadrul Primariei Cluj-Napoca, iar intre anii 1996 – 2004 a fost directorul Regiei Autonome a Domeniului Public Cluj-Napoca. Razboiul dintre Mihaela Rozor si fostul primar Gheorghe Funar este de notorietate.

In anul 2003, directorul RADP Mihaela Rozor a fost convocata de primarul PRM la ora sase dimineata, in fata WC-ului public din Piata Unirii pentru o inspectie. Farsa lui Funar nu a fost gustata de Rozor, iar cazul a ajuns in instantele europene, fara vreun rezultat.

Drept razbunare, Funar a lipit afise cu poza Mihaelei Rozor pe WC-urile publice din Cluj-Napoca. Politica sau administrativa, "campania anti-Rozor" a ramas in istoria orasului. Cariera pesedistei Rozor a fost incununata prin numirea sa ca subprefect al Judetului Cluj in anul 2004.

Schimbarea puterii la nivel central si local a indepartat-o pe Mihaela Rozor din functiile publice. In prezent este director la societatea unui coleg de partid.

Gherman, raportorul satul de Romania

Numele lui Sabin Gherman este legat de un manifest din 1998 intitulat "M-am saturat de Romania". Fost producator de emisiuni in cadrul Studioului Teritorial TVR Cluj, Sabin Gherman a lansat in 1998 manifestul "M-am saturat de Romania", fapt care i-a atras urgent eticheta de tradator de neam, iar din partea celor de la grupul Provincia eticheta de "aventurier politic".

Gherman si-a continuat demersul prin infiintarea Ligii Transilvania-Banat, formatiune politica ce nu a fost insa inregistrata, ceea ce a atras multe critici Romaniei din partea Parlamentului European. Pentru respingerea cererii de inregistrare a Ligii, Gherman a dat in judecata Statul Roman la CEDO.

Dupa ce Curtea de Apel Bucuresti i-a respins cererea de inregistrare a Ligii Transilvania-Banat, controversatul Sabin Gherman a lansat la Cluj Partidul Ardelenilor. Gherman a anuntat la vremea respectiva ca are 17.000 de semnaturi, din cele 25.000 necesare pentru inregistrare.

Sub sloganul "Ca sa ai banii tai!", Partidul Ardelenilor milita pentru impartirea Romaniei in noua regiuni istorice - Transilvania, Crisana, Maramures, Banat, Oltenia, Muntenia, Dobrogea, Moldova si Bucovina, care sa aiba structuri legislative si executive proprii.

Aceste structuri, in viziunea lui Sabin Gherman, urmau sa aiba atributii administrative si economice, dupa principiul pastrarii, in teritoriu, a majoritatii banilor colectati din taxe si impozite.

Autoritatile au interzis acum cativa ani activitatea Fundatiei Civice Pro Transilvania, infiintata de Sabin Gherman, pe motiv ca regionalismul promovat de fundatie ar veni in contradictie cu caracterul de stat unitar al Romaniei.

Partidul Ardelenilor, condus de Sabin Gherman, a fuzionat cu Partidul Crestin Democrat, condus de Silviu Popa, la Cluj-Napoca, in cadrul unui conferinte de presa. Prin fuziune, PCD si-a ingrosat randurile cu 28.000 de ardeleni.

Negocierile dintre cele doua partide au durat mai multe luni, timp sn care s-au cautat formule cat mai atragatoare pentru electorat. Dupa ce a facut parte din randurile PCD, partid din partea caruia a candidat la sefia Primariei Cluj-Napoca, Sabin Gherman, impreuna cu alti colegi de partid, a migrat inspre PN"CD in 2004.

Alianta Libera Europeana, grupul partidelor regionaliste din Parlamentul European, l-a angajat pe Sabin Gherman ca raportor pentru Romania.

Valentin Cuibus, prietenul copiilor

Fostul prefect Valentin Cuibus, membru PSD, a urmat treptele de vicepresedinte, purtator de cuvant, iar in cele din urma presedinte executiv al organizatiei judetene a PSD. Ginerele senatorului Grigore Zanc. A ajuns director al Palatului Copiilor din Cluj, post pe care l-a lasat pentru cel de inspector general scolar, apoi pentru cel de subprefect.

Dupa demisia lui Vasile Soporan, care dorea sa candideze pentru un mandat de primar si care s-a multumit in cele din urma cu o candidatura pentru Consiliul Judetean, urmata de cea pentru Camera Deputatilor, Valentin Cuibus a ajuns prefect.

Dintre promisiunile pe care le-a dat Cuibus la inceputul mandatului sunt profesionalizarea functionarului public, finalizarea procesului de retrocedare a proprietatilor, apropierea institutiei fata de cetatean, atragerea investitiilor straine si accesarea fondurilor europene.

In timpul mandatului de prefect a hotarat sa deschida in toate cele 81 de localitati ale judetului puncte de colectare a petitiilor pentru cetateni. Dupa finalizarea mandatului de prefect, Valentin Cuibus a revenit in fruntea Palatului Copiilor, luand cu el si masina de serviciu de la Prefectura, un Daewoo Nubira.

Acest lucru a fost posibil in urma unui acord intre ministerele Administratiei si Educatiei. Dupa instaurarea noii Puteri, liderii PNL si PD l-au scutit de probleme si i-au permis sa se intoarca la vechea functie de la palat.

In prezent Valentin Cuibus este tot directorul Palatului Copiilor din Cluj si prim vicepresedinte PSD al municipiului Cluj-Napoca.

Pensionarul Serban

Gratian Serban, fostul presedinte de Consiliu Judetean, debarcat dupa ce PSD a pierdut alegerile. Actualmente consilier judetean, iar in timpul liber pensionar, are la suflet fabrica de incaltaminte Clujana, unde a fost reprezentantul Consiliului Judetean pentru putina vreme.

La pescuit nu se duce si la tara nu merge in timpul liber. "Nu mi-a placut niciodata la tara", explica Serban. "Citesc, ma uit la televizor, merg in excursii", rezuma fostul presedinte al Consiliului Judetean Cluj.

Am vrut sa-l intrebam daca ii place viata de pensionar, mai putin agitata decat cea de presedinte a CJ, si l-am si intrebat, insa Serban ne-a inchis telefonul.

Mihai Talpeanu, fesenistul milionar

Fostul director al CUG Cluj pe vremea comunismului, Mihai Talpeanu s-a afirmat pe plan politic chiar in perioda postdecembrista. Fesenisntul Talpeanu a fost unul dintre cei care au obtinut un mandat de senator FSN in perioda 1990-1992. Pentru o scurta perioada, in anul 1990, Talpeanu a ocupat si fotoliul de edil-sef al orasului.

Activitatea sa politica a fost de scurta durata, Talpeanu fiind atras mai mult de afaceri. In prezent este unul dintre cei mai bogati oameni de afaceri din Sibiu.

Pensionarul Salcudean, prefect "cu ora"

A avut cel mai scurt mandat de prefect. Din noiembrie 1999 pana in februarie 2000. A fost unul dintre cei care a contribuit la suspendarea pentru o zi a lui Gheorghe Funar din functia de primar, fapt ce se spune ca i-a adus si pierderea functiei de prefect.

Intre anii 1996-2000, prefectii de Cluj, Alexandru Farcas si Vasile Salcudean, au incercat sa-l inlature de la conducerea primariei din Cluj-Napoca pe Gheorghe Funar. O asemenea actiune a fost sortita esecului ca ilegala si, in final, cei doi prefecti au pierdut sprijinul politic al formatiei care i-a propulsat in scaun.

In locul sau a venit Bogdan Vasile Cerghizan (PN"CD). Totusi in 2001, Funar a decis sa il dea in judecata pe Salcudean pentru ca l-a suspendat din funtie. El i-a cerut fostului prefect daune morale in valoare de un miliard de lei. Dupa ce a iesit din PN"CD, Vasile Salcudean nu a mai intrat in nici un alt partid.

A fost unul dintre cei mai stersi prefecti, datorita mandatului scurt. Dupa conflictul cu Funar, fostul primar i-a intentat un proces pe care Salcudean l-a pierdut. In Prefectura s-a afirmat prin numarul mare de terenuri retrocedate la Legea 18 din 1991 (legea fondului funciar), motiv pentru care a fost felicitat de premierul Radu Vasile.

Printre altele, Salcudean i-a fost profesor de matematica lui Vasile Soporan, un alt prefect de Cluj, la liceul din Campia Turzii. In prezent este pensionar.

Pop Puscas, pensionarul detectiv

Teodor Pop Puscas are acum 52 de ani. A absolvit scoala de ofiteri activi, arma politie si Facultatea de Drept si un curs postuniversitar cu specializarea "Drept penal".

In cariera, a ajuns de la ofiter specialist in cercetari penale in anul 1976 la sef Serviciu Cercetari Penale, iar spre sfarsitul carierei, in 2001, sef al Politiei Municipiului Cluj-Napoca.

In 2005 a cerut sa i se aprobe sncheierea raporturilor de munca in Politia clujeana, fiind unul dintre cei 28 de chestori care au ales sa se retraga. Dar nu a plecat cu buzunarele goale. A primit la pensionare, conform legii, pentru vechimea de 32 de ani, echivalentul a 40 de salarii compensatorii.

Dar cele mai zbuciumate relatii le-a avut cu nimeni altul decat Gheorghe Funar, fostul edil sef al municipiului.

Fostul primar a depus, pe rand, numeroase plangeri penale, acuzandu-l pe Puscas de lipsire de libertate in mod ilegal, de abuz in serviciu contra intereselor persoanei, de abuz in serviciu contra intereselor publice, de abuz in serviciu in forma calificata, de purtare abuziva, de arestare nelegala si abuziva si de tortura.

Pop Puscas raspundea cu aceeasi moneda, acuzandu-l pe Funar de numeroase ilegalitati. In momentul de fata este proprietarul unei agentii de detectivi particulari.

Popa Roman – intre sutana si politica

Ioan Roman, preot ortodox clujean, a fost consecvent in viata politica, incepand cu anul 1995, cand s-a inrolat in PN"CD. In mandatul 1996-2000 a fost deputat taranist, insa dupa alegerile din 2000 a trecut la PNL. Roman a fost ales consilier local din partea PNL in comuna Someseni, unde in prezent este preot paroh.

Cariera laica i-a fost curmata de legea bisericeasca infiintata in anul 2004, potrivit careia preotii ortodocsi trebuie sa aleaga intre sutana si politica. Ioan Roman a fost unul dintre cei mai vehementi opozanti ai acestei prevederi, pe care a considerat-o abuziva.

Preotul Roman a declarat unui post de televiziune ca libertatea oricarui cetatean roman de a se inscrie intr-un partid este inscrisa in Constitutie.

Medrea, Hopa-Mitica

Medrea a fost membru al PUNR, dar a parasit acest partid dupa ce fostul primar al municipiului Cluj-Napoca, Gheorghe Funar, a fost exclus din formatiunea politica pe care o condusese pana atunci. Funar, impreuna cu cei doi directori, au incercat sa fondeze Partidul Alianta pentru Unitatea Romanilor.

Dupa ce Tribunalul Bucuresti a refuzat sa inregistreze aceasta formatiune, drumurile celor doi s-au despartit.

Gheorghe Funar a devenit secretar general al PRM, iar Liviu Medrea, pe atunci consilier judetean, impreuna cu fostul presedinte al Consiliului Judetean, Victor Constantinescu, au intrat in PDSR, actualul PSD, impreuna cu un grup masiv de fosti membri PUNR. Medrea a ramas director de regie pana in anul 2001.

A fost ales vicepresedinte al Consiliului Judetean, iar contractul sau managerial cu RADP a fost suspendat. Liviu Medrea a fost reales pentru un al treilea mandat in Consiliul Judetean, dar a pierdut functia de vicepresedinte.

Liviu Medrea si-a dat demisia de la conducerea RADP, pentru ca nu a fost ales de catre Consiliul Local in noul Consiliu de Administratie al regiei.

El a redevenit o scurta perioada director al RADP, insa a demisionat din nou de la conducerea regiei, dupa ce postul de director interimar fusese ocupat timp de peste trei ani de sefa Organizatiei judetene de femei a PSD, Mihaela Rozor.

A fost acuzat ca face presiuni asupra consilierilor locali ca sa renunte la partidele in care sunt inscrisi si sa vina in PSD.

In localitatea Frata (Cluj), Liviu Medrea, secretar general al PSD Cluj la vremea aceea, a spus clar si raspicat& "Daca nu-l votati pe candidatul nostru, judetul Cluj se va termina la tabla de intrare in Frata si nu veti primi nici un ban pentru administrarea comunei".

A intrat in PN", dar dezamagit de ideile colegilor, a decis sa paraseasca PN" si in aprilie t90 a intrat in PUNR, devenind coleg si prieten cu Gheorghe Funar. A fost mana dreapta a lui Funar pana in 1998 apoi dusmanul sau. Medrea a fost viceprimar, subprefect si vicepresedinte al Consiliului Judetean.

Intre 1996 si 2001 si apoi in perioada iulie-septembrie 2004, a fost manager general al RADP si a dus un adevarat razboi cu Funar pe tema contractelor Primariei cu regia. A rezistat in fata lui Funar, dar a capitulat in fata lui Boc. Medrea pune ruptura dintre el si Funar pe faptul ca Funar a intrat in PRM.

I se spunea "eminenta cenusie". In perioada cat a fost in PUNR a fost organizatorul unor evenimente hilare. In 16 septembrie 1996, exact in ziua in care reprezentantii guvernelor Romaniei si Ungariei semnau tratatul bilateral, la Cluj a fost organizata o inmormantare a "linistii romanilor". De asemenea a organizat furtul steagului de pe consulatul Ungariei din Cluj.

Desi a recunoscut faptele, a fost cercetat penal, dar, dupa cateva audieri, a fost scos de sub urmarire. In prezent este consilier judetean, membru PSD, membru al Comisiilor de prognoze, programe, buget-finante si integrare europeana.

Judoka Soporan

Vasile Soporan a ocupat functia de prefect al judetului Cluj din 2000 pana in 2004, este profesor universitar la Universitatea Tehnica Cluj Napoca, a fost membru in biroul executiv PDSR pana in anul 2001, dupa care a ajuns prim-vicepresedinte in organizatia judeteana PSD Cluj, functie pe care a ocupat-o pana in 2004.

Ulterior Soporan a fost investit in functia de presedinte executiv al PSD Cluj.

A avut intentia de a candida la functia de primar al municipiului Cluj-Napoca, dar nu a reusit sa se impuna ca o optiune politica serioasa in mediile politice din Cluj, unde principalii favoriti erau Emil Boc si Gheorghe Funar si unde exista un mediu ostil PSD.

A fost inlocuit la candidatura cu Ioan Rus, care avea si sprijinul UDMR. CNSAS l-a acuzat pe Soporan ca a facut parte dintr-o retea de elevi informatori in vremea securitatii condusa de un anume agent Puiu. Soporan a spus atunci ca acest lucru este un fals grosolan, aducand argumente in privinta acestui lucru.

Prefectul a actionat in judecata CNSAS, sustinand ca dosarul este fals si a c\stigat, recent.

In martie 2004, ca urmare a vizitei prefectului Soporan, directorul liceului "Avram Iancu" din Cluj, Alexandru Rus, a dat ordin ca toti elevii sa iasa in curte. Presa a interpretat gestul ca fiind stalinist. In perioada in care a fost prefect a avut legaturi cu Ambasada Romaniei in Polonia in vederea cooperarii judetului Cluj cu voievodatul Silezia.

Atunci s-a demarat un proiect pilot privind investitiile si tehnologia si prezentarea programului complex de reciclare a deseurilor.

A initiat o propunere de transformare a subventiilor de caldura pentru populatie in credite pentru centralele de bloc sau apartament.

In prezent este deputat PSD. Este totodata si presedinte de onoare al Asociatiei Judetene de Judo din Cluj.

Pitbull – ul antiunguri

Gheorghe Funar este, fara doar si poate, una dintre cele mai controversate figuri politice clujene. S-a remarcat mereu prin atitudinile sale patriotice si prin razboiul dus cu Consiliul Local. Se recomanda ca elev silitor, care invata la scoala, dar nu era cuminte.

Se certa cu colegii, iar discutiile aprinse au ajuns nu o data la bataie. Dupa cum el insusi a recunoscut, i-a si fost scazuta nota la purtare pe motive de indisciplina. Nici in facultate nu a avut o viata usoara cu studentii.

Ca sef de an lupta pentru drepturile studentilor, fiind in consecinta mai tot timpul in conflict cu cadrele didactice. Traseul politic urmat de Funar este simplu. A fost membru al PCR, iar dupa Revolutia din Decembrie 1989 s-a inscris in Partidului Unitatii Nationale Romane (PUNR), al carui presedinte a fost in perioada 1992-1997.

Cunoscut pentru atitudinea sa anti-maghiara, exprimata prin diverse actiuni provocatoare, precum montarea unei placute ireverentioase pe soclul statuii regelui Matei Corvin din Cluj, vopsirea diferitelor obiecte publice din oras in culorile tricolorului, iluminarea orasului in preajma sarbatorilor de iarna exclusiv cu beculete rosu-galben-albastru, schimbarea denumirilor de strazi care evocau memoria unor personalitati ale culturii maghiare, sapaturi arheologice ostentative etc., Funar respinge acuzatiile de anti-maghiarism, precizand ca este de fapt impotriva UDMR, nu a etniei maghiare in ansamblu.

In ziua semnarii tratatului de baza intre Romania si Ungaria (16 septembrie 1996, Tratatul de la Timisoara), a organizat o parada mortuara pe strazile Clujului. Un sicriu continand o inima de plus strapusa de un cutit a fost purtat pe strazile orasului in compania primarului Funar si a simpatizantilor sai.

Sicriul respectiv a fost asezat in cimitirul Hajongard, ca semn ca linistea romanilor a incetat sa mai existe, fiind rapusa de cercurile dusmanoase. Dupa ce a rezistat timp de 12 ani la conducerea Primariei Cluj-Napoca, a pierdut alegerile in fata contracandidatului din partea Aliantei DA, Emil Boc.

Din 2004 este senator de Cluj in Parlamentul Romaniei. In prezent este secretar general al Partidului Romania Mare.

Peco, pisica cu noua vieti politice

Fostul presedinte al PD Cluj, Iuliu Pacurariu, snainte de mandatul castigat de Emil Boc, a fost unul dintre cei mai influenti aghiotanti ai lui Petre Roman din Ardeal.

Incepand din 1991, a urcat "Muntele Golgotei", respectiv dealul de la Manastirea Nicula, brat la brat cu acesta, in fiecare an de Sfanta Marie. Pacurariu este si autorul "mitului ortodox" pe care l-a castigat Roman, care a devenit peste noapte un apropiat al lui Anania, sn pofida ascendentei sale religioase familiale iudeo-catolice.

In calitatea sa de senator, sn mandatul 96-2000, perioada sn care PD s-a aflat la putere, a sustinut cu vehementa pozitia ministrului mandatat de el la Aparare, Sorin Frunzaverde, de amnistiere a crimelor comise de ofiterii armatei la Revolutie.

Pupila sa, Mariana Stoica, numita de Petre Roman la post sn Israel, este cea mai veche activista comunista clujeanca numita pe un post de ambasador.

Din cauza faptului ca s-a situat de partea lui Roman sn lupta cu Basescu, la alegerile interne din PD Cluj, Pacurariu a pierdut presedintia organizatiei, fiind dezavuat inclusiv de m\na sa dreapta Florin Stamatian, dar si de cea stanga, reprezentata de familia democrata Cataniciu.

In ciuda caderii lui Roman, sub presedintia lui Emil Boc la Cluj, Pacurariu a fost reactivat, la fel ca si Medrea la PSD, pentru munca de jos, sn mediul rural, unde a desfasurat o intensa activitate de racolare a reprezentantilor PSD. }n prezent, este consilier de stat la Ministerul Administratiei si Internelor.

Certaretul Gavra, "director cu imaginea"

Ioan Gavra este un politician 100% salajean. Este originar din satul salajean Babeni. Absolvent al Facultatii de Filosofie, doctor in filosofie, Gavra are ca activitati profesionale pe cele de profesor si publicist. Dar viata lui Gavra avea sa fie dedicata politicii si mai cu seama partidului de "suflet", PUNR.

A activat in cadrul fundatiilor "Vatra Romaneasca" si "Cluj Napoca-Mannheim", a fost, pe rand, membru PUNR , apoi vicepresedinte al aceluiasi partid. In final a ajuns in 1992 deputat. In Parlament s-a mai remarcat ca membru al grupului parlamentar PUNR, vicepresedinte al Biroului Permanent si al grupului Parlamentar de prietenie cu Republica Venezuela.

Cu toate ca a fost mereu un peunerist convins, nu a avut relatii prea stralucite cu fostul primar al Clujului, Gheorghe Funar. In 1998 a facut un denunt penal la Parchetul de pe langa Tribunalul Bucuresti impotriva lui Funar, gasind o sumedenie de falsuri in cazul semnaturilor pentru constituirea Aliantei pentru Unitatea Romanilor (AUR).

Alaturi de alti oameni politici, Gavra a sprijinit, in perioada postdecembrista, campania in favoarea amnistierii celor vinovati de crimele din timpul revolutiei. In revista "Totusi iubirea" este publicata o petitie in favoarea amnistiei, iscalita de 23 de parlamentari.

"Pentru mine cearta insemna moment politic complet", a destainuit mai de mult, nostalgic, Ioan Gavra. De altfel, cand conducea sedintele de la Camera Deputatilor, privea ranjind la certurile pe care nu se obosea prea mult sa le potoleasca. De cand s-a retras din viata politica, fostul peunerist este "director cu imaginea la o firma privata".