Premierul Marcel Ciolacu s-a declarat marți ferm convins că România va deveni anul acesta membru Schengen cu drepturi depline, iar românii din Spania vor putea obține și cetățenia spaniolă fără să renunțe la cea română. „Și de această dată, ca și în cazul Schengen iarași vom fi mulți părinți care vom declara copilul la maternitate. Sincer nu mă deranjează acest lucru. Pe fond este o reușită a noastra a tuturor”, a declarat marți premierul.

Spațiul SchengenFoto: Nikolai Sorokin / Dreamstime.com

Prezent la evenimentul PES ”Living better with Europe” de la Palatul Parlamentului, premierul Marcel Ciolacu și-a arătat încrederea că România va adera complet la spațiul Schengen în acest an.

  • „De fiecare dată PSD a reușit să ducă România și în UE și în NATO, mai nou și în spațiul Schengen, chiar dacă numai cu piciorul drept, dar acest lucru se datorează și primului ministru Pedro Sanchez și Cancelarului Olaf Scholz și tuturor prietenilor europeni ai României și sunt ferm convins că anul acesta vom reuși să fim membri ai spațiului Schengen cu drepturi depline, mai exact și terestru”, a declarat marți premierul Marcel Ciolacu.

Ciolacu: În 2-3 luni, românii din Spania vor putea avea dublă cetățenie

Premierul a transmis mulțumiri inclusiv către SUA pentru această reușită a României și a anunțat că în următoarele 2-3 luni va semna cu premierul Spaniei Pedro Sanchez actul care va permite ca românii din Spania să poată obține dubla cetățenie.

  • „Cum era și normal când a existat o nereușită, ea a fost orfană, toată lumea a încercat să se ascundă de acea nereușită. Când a fost o reușită normal că a avut mai mulți părinți și toată lumea s-a dus la maternitate să declare că este copilul lor.
  • Același lucru se va întâmpla și în următoarele 2-3 luni de zile când voi semna împreună cu prim ministrul Spaniei dubla cetățenie pentru românii din Spania, un proiect de suflet atât al meu, cât și al domnului prim ministru”, a declarat Ciolacu.

Premierul a subliniat că în acest mod „am fi al doilea stat după Franța, în care românii din diaspora ar putea avea dubla cetățenie și nu ar fi nevoiți să renunțe la cetățenia română pentru a o obține pe cea spaniolă, mai ales ca ținem cont de proporțiile diasporei din Spania, care depășește 800.000 de oameni.”

  • „Și de această dată, ca și în cazul Schengen, iarăși vom fi mulți părinți care vom declara copilul la maternitate. Sincer nu mă deranjează acest lucru. Pe fond este o reușită a noastră a tuturor românilor, dar să nu uităm că un prim ministru social, în persoana lui Pedro Sanchez, ne-a ajutat”, a spus Marcel Ciolacu.

Liderul PNL, Nicolae Ciucă, transmite din Spania că dubla cetățenie este un demers pe care l-a inițiat ca prim-ministru

Aflat în vizită în Spania, liderul PNL, Nicolae Ciucă, a anunțat de asemenea că românii din Spania vor putea obține dubla cetățenie din acest an.

  • „Din acest an, românii stabiliți aici pot deține dublă cetățenie. Este un demers pe care l-am inițiat ca prim-ministru, conștient fiind că, în Europa, Spania mai are asemenea acorduri doar cu Portugalia și Franța.”, a precizat marți pe Facebook fostul premier liberal Nicolae Ciucă.

Austria nu vrea încă România și Bulgaria în Schengen cu totul

Statele UE au aprobat în decembrie desfiinţarea controalelor la frontierele aeriene şi maritime cu Bulgaria şi România în martie 2024.Discuţiile referitoare la eliminarea controalelor la frontierele terestre continuă, subiectul urmând să se afle printre priorităţile agendei viitoarei reuniuni a miniştrilor de interne din UE la începutul lunii martie.

Austria nu vrea încă Româniași Bulgaria în Schengen cu totul. Ministrul de Interne Gerhard Karner a susținut la finalul lui 2023 că integrarea cu aeroporturile și navală este „un pas înainte”, dar „ar fi greșit” în acest moment să se dea undă verde pentru aderarea și cu frontierele terestre.

„Ar fi greșit în stadiul actual. Controalele la frontierele terestre sunt încă necesare. Nu este vorba doar despre România și Bulgaria. Întregul sistem de migrație este în dezordine. Nu eu sunt cel care da note României și Bulgariei. Sunt dedicat unui sistem funcțional la nivel european. Și asta va fi cazul doar dacă frontiera externă este protejată. Aceasta este, de asemenea, o parte esențială a noului pact privind azilul și migrația pe care UE l-a convenit și pe care acum trebuie să-l aducem la viață. Numai atunci poate exista din nou libertate deplină de călătorie în UE”, a declarat Karner într-un interviu pentru Die Presse.

Integrarea parțială de la 31 martie

Consiliul UE a anunțat la finalul lunii decembrie că România și Bulgaria vor intra în Schengen cu frontierele aeriene și navale la 31 martie 2024.

Autoritățile de la București au încercat în ofensiva de negociere din decembrie introducerea unei date concrete pentru ridicarea controalelor la frontierele terestre, însă nu au obținut decât o promisiune de negociere. În declarația de la finalul anului, semnată de cele trei țări, anexă la comunicarea Consiliului UE, se menționează „angajamentul de a discuta în 2024 o dată pentru o posibilă ridicare a controalelor la frontierele terestre”. Acest lucru însă condiționat de 5 măsuri care să ducă la „la o îmbunătățire semnificativă a situației migratorii în Austria”, măsuri suplimentare care nu s-au aplicat în cazul niciunei alte țări care a aderat la Schengen.

Totul depinde tot de Austria, deciziile luându-se în unanimitate. De altfel, acest lucru este semnalat și în decizia Consiliului UE, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii: „Consiliul depune eforturi pentru a lua o decizie de eliminare a controalelor asupra persoanelor la frontierele terestre interne. Decizia respectivă se adoptă de către Consiliu hotărând în unanimitate, în conformitate cu articolul 4 alineatul (2) din Actul de aderare a Bulgariei și a României din 2005”.

Care ar putea fi data probabilă a integrării terestre, și cea mai importantă, a României în Schengen? Așa cum stau lucrurile în acest moment, cel mai probabil, o decizie se va lua la finalul acestui an, iar integrarea efectivă ar putea fi în 2025. Acest lucru se datorează contextului electoral european al acestui an și faptului că în Austria au loc alegeri interne în toamnă, fiind puțin probabil ca poziția Vienei să se schimbe până atunci.

Citește și:

Sursa foto: Dreamstime.com