Zilele acestea mi le petrec la o pensiune de munte. În fiecare dimineață, în timp ce-mi beau cafeaua pe balconul cu vedere spre Bucegi al pensiunii, văd cum ceilalți turiști coboară în parcare, se urcă rând pe rând la volan, coboară în oraș și se întorc cu pungi în care sunt așezate câte 2-3 caserole cu micul dejun și cu tăvițe de carton în care stau paharele de unică folosință pline cu cafea. La prânz, îi văd iar cum pleacă și se întorc cu cutii de pizza sau cu alte caserole cu bunătăți. Am întrebat doi oameni cu afaceri serioase - unul, în zona fast-food-urilor, iar celălalt în zona turismului de spa - cum cred că li se vor schimba afacerile în următorii ani. Iată ce ne-au răspuns.

HotNews.roFoto: Hotnews

Dan Paștiu, Dabo Donner: Cred că e evident că trebuie să venim noi în întâmpinarea clienților, nu să-i așteptăm pe ei sa vină la noi

"Sunt două scenarii, din punctul meu de vedere. Așa cum am spus și la începutul crizei, este una foarte bruscă și venită deodată pentru toți la nivel mondial, ca o cădere în prăpastie. Din această cădere, unii nu reușesc să supraviețuiască, iar cei care o fac sigur rămân cu fracturi. Aceștia vor ieși tare greu din “prăpastie", nu așa cum spun unii, în "V". Revenirea va fi grea și anevoioasă. Asta în prima variantă - aceea în care nu e luat în calcul valul doi.

Dacă cumva vom avea și scenariul cu al doilea val de blocaj economic, va fi dramatic pentru majoritatea industriilor și populației. Eu trag mici speranțe că nu vom avea și al doilea val . În cazul acesta, cred că într-un an îmi voi aduce înapoi afacerea acolo unde a fost la începutul pandemiei. Menționez că sunt norocos fiindcă în starea de urgență am reușit să ne pliem repede pe situația întâmpinată și am funcționat cu 29 de locații la nivel național, lucru care nu s-a întâmplat în domeniul Horeca cu nicio francizăromânească . Am spus și cred că adevărata criză economică va începe când se vor termină amânările de plăți pe care statul le numește <>", ne spune Dan Paștiu.

  • "Când va veni și vremea sa plătim din urmă, suntem mulți care nu vom rezista. În rest, IMM Invest este încă doar o promisiune condiționată de plata tuturor taxelor și a ratelor bancare și leasingurilor fără a avea siguranța că se vor da împrumuturile. Acum se vorbește de niște granturi care tare as vrea sa văd dacă și cum se vor da. În următorii 5 ani, Dabo își dorește sa-și pastreze graficul de extindere naționala și internațională și sa ajungă la 100 de locații naționale și 200 in Europa. Acum o lună, am deschis a doua locație in Ungaria iar acum se amenajează prima locație de la Londra. Sper din tot sufletul sa nu dăm de al doilea val și să nu ne pună guvernul bețe-n roate, că de la sprijin mi-am luat gândul.
  • Cred că e evident ca trebuie să ne orientam să venim în întâmpinarea clienților, mergând spre ei, nu să-i așteptam să vină ei la noi. Pe lângă asta, trebuie găsite modalitățile de a da încredere clienților că suntem “safe", fiindcă asta e marea frică a tuturor in acest moment", ne-a mai spus Dan Paștiu.

Valoarea totală anuală a pieței de mâncare gătită (restaurante standard, fast-food, cantine, pub-uri și supermarket-uri) în cinci dintre cele mai mari orașe din țară (București, Timișoara, Iași, Cluj și Brașov) s-a ridicat în 2019 la 14,1 miliarde de lei, ceea ce reprezintă o dublare față de nivelul din 2017, de 7,2 miliarde lei, relevă studiul National Foodservice Research, realizat de Hospitality Culture Institute, primul institut independent de cercetare, training și consultanță din România care studiază piața și trendurile din HoReCa.

Valoarea medie a bonului de achiziție, indiferent de tipul de locație, este 42,3 lei.

Pentru perioada post-pandemie, proprietari de afaceri și manageri din domeniul HoReCa se tem că mulți dintre români nu au încredere în implementarea măsurilor de igienizare și distanțare fizică.

Astfel, pentru a se simți în siguranță, 78% dintre românii care intenționează să iasă în oraș au menționat faptul că locațiile unde vor merge ar trebui să aibă o igienizare și dezinfectare programată a spațiilor, iar 77% au menționat că preferă o distanță mai mare între mese față de până acum.

Mai mult, măsurile sanitare obligatorii pentru angajați reprezintă o altă măsură de siguranță pentru că respondenții să se simtă confortabil, în timp de 69% dintre aceștia ar prefera ca locația să dispună de un spațiu deschis, cum ar fi o terasă.

Dar, un motiv important pentru care românii nu intenționează să comande de la delivery este acela al neîncrederii cu privire la angajații firmei de delivery și angajații locației care nu vor respecta măsurile sanitare obligatorii (masca, mănuși), arată un studiu al Hospitality Culture Institute.

Ioana Marian, Asociația Spa România: să oferi o experiență specială clientului, când terapeutul poartă mănuși de plastic și mască, este aproape imposibil

  • "Din punct de vedere financiar, centrele spa au fost primele închise. Nu s-au mai realizat deloc venituri, dar au fost multe cheltuieli: chirie; produse cosmetice care expirau repede, deoarece în marea majoritate a centrelor spa se folosesc produse naturale 100%; costuri de întreținere piscine, saune etc. Chiar dacă a ajutat faptul că personalul a fost în șomaj tehnic, centrele au înregistrat pierderi semnificative.
  • În plus, după redeschidere, cheltuielile pentru implementarea măsurilor de siguranță sanitară au crescut. Dar aceste costuri nu au putut fi introduse în prețul serviciilor, cererea fiind oricum redusă și în cea mai mare parte formată din clienții deja fideli ai spa-urilor respective", explică Ioana Marian, Preşedintele Asociaţiei SPA România, CEO al despreSpa.ro și ambasador al Global Wellnes Day în România.

Pentru a rezista din punct de vedere financiar în următorul an, consultanții recomandă: simplificarea meniului de terapii, reinventarea unor experiențe spa (tendința este spre unicitate și personalizare la maxim), adaptarea prețurilor, regândirea circuitelor spa, și, evident, comunicarea constanța cu clienții.

Din punct de vedere al obiectului de activitate, dacă multe sectoare de activitate au oportunitatea de a se reinventa în această perioadă, în spa, este foarte greu să schimbi fundamental terapiile, care sunt cam aceleași de peste 5000 de ani. Încercările de a le transforma cu ajutorul tehnologiei, de exemplu: masaj pe scaun / aparate nu s-au dovedit de succes, deoarece tot atingerea umană are impactul cel mai ridicat.

  • "Problema este că în spa nu se vând masaje și alte terapii propriu-zise, ci experiențe mulți-senzoriale. Dar să oferi o experiență cu totul specială clientului, în momentul în care terapeutul poartă mănuși de plastic și masca, este foarte greu, aproape imposibil. Motiv pentru care, și după redeschidere, au revenit în spa doar clienții fideli. Acum, la aproape 2 luni de la redeschidere, în medie s-a ajuns la un grad de ocupare de 40% față de vara 2019", adaugă Ioana Marian.

Din perspectiva clientilor, lucrurile par a fi suferit și ele schimbări.

În perioada 15 mai – 15 iunie despreSpa.ro a făcut un studiu de piață (chestionar online) în cadrul Inițiativei de Turism Wellness, pentru a vedea care este impactul pandemiei asupra criteriilor de alegere a vacanțelor post-pandemie.

O parte dintre concluzii, în România:

  • 51,4% dintre românii care au răspuns la studiu sunt mai interesați decât erau înainte de pandemie să se focuseze asupra nivelului de stare de bine și sănătate în viața de zi cu zi
  • 78% au declarat că bugetul pentru vacanțe a rămas același, nu se va schimba după pandemie; 20% își planifică un buget mai redus decât înainte; 2% sunt dispuși să plătească mai mult decât înainte de COVID
  • Din perspectiva criteriilor după care își aleg locația: 77,6% vor opta pentru o locație în natură; 54,1% intenționează să facă tratamente spa în vacanță, 49,4% vor ca vacanța lor să includă activități în natură; 41,2% vor că mâncarea să fie gătită proaspăt, din ingrediente locale
  • 63,3% dintre români vor să-și petreacă următoarele vacanțe la munte și în pădure; 65,3% la mare; 29,6% într-o stațiune balneară; 23,5% într-o capitală / un oraș
  • 6,5% sunt interesați să includă elemente wellness în vacanța lor, dar fără a fi acesta scopul principal al vacanței (wellness fiind definit în studiu că activități care să mențină sau îmbunătățească starea de bine pe plan fizic, emoțional, mental și / sau spiritual – exemplu: fitness, yoga, plimbări cu bicicletă prin natură, experiențe spa etc.); 10,2% vor pleca în vacanță având că obiectiv principal wellness-ul, 13,3% nu se gândesc la asta.

În România, piața spa și în general turismul wellness sunt încă la nivel de nișă. Din studiile efectuate anual rezultă că începând din 2012 piața serviciilor spa de relaxare a crescut între 5 și 14 % în fiecare an și a ajuns în 2019 la valoarea de 29,68 milioane de euro (10,2 mil. euro din terapii spa de relaxare și 19,47 mil. euro din accesele la zonele cu piscine, saune și alte facilități spa), în creștere cu 14,3%, raportat la 2018, arată studiul făcut de despreSpa.ro.

"Din păcate, nu avem capacitatea să calculăm totalul turismului spa în România (ar presupune să centralizam și valoarea cazărilor, a tuturor meselor, a transportului etc.). În România, după 15 mai, timp de 3 săptămâni, gradul de ocupare a fost de 10-15%. După 3 săptămâni a început să urce, iar acum a ajuns la o medie de aproximativ 40%", afirmă Ioana Marian.

Ea crede că activitățile de wellness și experiențele spa vor crește accelerat în România. Cu siguranță nu în următorul an, dar din momentul în care se va renunța la mănuși și măști, ritmul de creștere a pieței spa & wellness va fi mult mai mare. De aceea, este foarte optimistă în ceea ce privește dezvoltarea pieței spa & wellness în următorii 5 ani.

"Același efect se va resimți și pe piață balneară, deoarece oamenii au înțeles cât este de important să aibă un sistem imunitar puternic. Și faptul că sănătatea depinde de fiecare dintre noi, nu de doctori sau medicamente. În consecință, mă aștept ca zonele cu factori naturali de cură, cu care România este binecuvântată, să fie mult mai apreciate decât au fost până în pandemie", concluzionează Ioana Marian.

Acest articol face parte din proiectul Lumea în schimbare, o inițiativă HotNews.ro, susținută de Fundația Konrad Adenauer. Opiniile prezentate în materialele proiectului nu reprezintă în mod necesar poziția partenerului nostru.