Livia Neagu avea acest ritual pe care îl îndeplinea în fiecare an: în fiecare primăvară făcea un pelerinaj la Mănăstirea Prislop, acolo unde e înmormântat părintele Arsenie Boca. Rugăciunile pe care le spun acolo îmi umplu sufletul pentru un an, le spunea ea cunoscuților. Și prețul, o nimica toată: nici 100 de lei. Numai că anul acesta, pelerinajul a fost anulat. A fost unul din modurile în care religiile lumii au fost afectate de pandemie. Slujbele religioase s-au mutat în online, iar bisericile, sinagogile, moscheile și templele au oferit închinare doar prin transmisiuni video pe Internet.

Biserica drive-inFoto: Matt Smith| Sursă: WHYY/Keystone Crossroads

Modul în care ajunge Biserica la oameni se schimbă. Esența ei însă rămâne aceeași

Modul în care ajunge Biserica la oameni se schimbă. Esența ei însă rămâne aceeași, confirmă prelații cu care HotNews.ro a discutat. ”Biserica Ortodoxă Română a trecut prin drame istorice de înalt nivel. S-au pierdut sute de milioane de credincioși, dar identitatea nu s-a schimbat. BOR rămâne BOR. Vom trece prin această pandemie cu o conștiință mai rafinată cu privire la igienă, cu privire la nevoia de a ne proteja și a-i proteja și pe ceilalți Am învățat că și noi putem fi distribuitori ai virusului, chiar dacă suntem asimptomatici. Dar orice schimbare cu privire la ritual trebuie făcută la nivel panortodox, iar o asemenea decizie trebuie luată într-un for supra-național. BOR nu va fi schimbată în identitatea ei. Vom rămâne aceiași de la început până la finalul veacului. Nu cred că va exista o schimbare fundamentală. Trecem prin această experiență învățând din ea”, spune Ionuț Mavrichi, consilier patriarhal în cadrul Bisericii Ortodoxe Române.

Așezămintele religioase au sprijinit autoritățile în lupta cu focarulde epidemie, ajutorul concret al BOR anunțat de Patriarhul Daniel depășind 12,5 milioane de lei. Și reprezentanții celorlalte culte au sărit în ajutor, oferind materiale de dezinfectare, aparate de purificare a aerului, măști, mănuși, ventilatoare, monitoare pentru pacienți, pompe de perfuzie sau alimente. În lume, cultele religioase au mai oferit testări gratuite COVID-19 pentru public sau s-au adunat pur și simplu pentru a se ruga pentru sănătatea celor afectați, precum și pentru înțelepciunea medicilor și a oamenilor de știință pentru a combate boala.

Sursa foto: Basilica.ro/Raluca Ene

Ce urme va lăsa pandemia? ”Pandemia va lăsa urme de Evanghelie!”, consideră Francisc Doboș, reprezentantul Arhidiecezei Romano-Catolice de Bucureşti. ”Această pandemie, a adăugat părintele Francisc, ne-a arătat că oamenilor le e sete de Dumnezeu. Dacă nu îl dăm noi, se vor duce ei să-l caute. Vor merge la supermarketul vieții și-l vor căuta ei. Și îl vor lua de acolo unde va fi mai ieftin, mai atrăgător. Asta nu înseamnă că Biserica trebuie să coboare ștacheta. Ci să știe să dăruiască frumusețea lui Dumnezeu!”, spune Francisc Doboș. El mărturisește că mereu își dorește ca Biserica să se schimbe. ”Dar în așa fel încât să-i rămânem fideli lui Dumnezeu”, precizează prelatul. ”Ce vreau să spun este că nu trebuie să rămânem blocați la forme. Foarte mulți oameni se îndepărtează de Biserică din cauza că nu mai văd în slujitorii Bisericii un partener de dialog spiritual adecvat. Noi trebuie să traducem Biblia omului de astăzi, printr-un limbaj adecvat vremurilor de astăzi. Să mă reinventez spiritual, păstrând Tradiția, dar fără a deveni tradiționalist. Limbajul nostru se schimbă, dar Dumnezeu rămâne același”, conchide Francisc Doboș.

”Religia va rămâne la bazele sale. Nu se vor reseta regulile religioase. Religia a fost revelată nouă credincioșilor de către bunul Creator. Poate că în pandemie am învățat să ne rugăm mai mult. În aceste zile poate că ne-am rugat mai mult, ne-am deschis către cer”, spune și Refi Erghiun, Consilier de Cult in cadrul Muftiatului Cultului Musulman si Imam al Geamiei Hunkiar din Municipiul Constanta.

Multe biserici din toate cultele creștine au făcut astfel încât serviciile lor religioase să fie disponibile prin radio, streaming online sau televiziune, în timp ce altele au oferit servicii de intrare în parcările bisericii lor, alături de ghiduri ajutătoare pentru a se familiariza cu serviciile religioase de tip drive-in. Unii creștini folosesc aplicații online, care conțin rugăciuni, pentru a rămâne în bună relație cu credința lor.

Cine are curiozitatea să intre în Google Play va vedea sute de asemenea aplicații în diferite limbi și formate.

Ce schimbări au apărut deja: Pe măsură ce coronavirusul a închis biserici, sinagogi și moschei din întreaga lume, liderii religioși și-au mutat serviciile în online, acestea fiind transmise pe Instagram, rugăciunile postate prin link video sau prin aplicații descărcate pe telefoane inteligente.

Martorii lui Iehova au încetat obiceiul de a bate ușile oamenilor sau de a mai pune standul cu reviste și cărți în intersecțiile agglomerate, potrivit weforum.org iar un lider religios a solicitat membrilor congregației sale să nu „lase distanțarea socială să devină izolare socială”.

Revista budistă americană Tricycle a publicat meditații online care să ajute pe cei care se confruntă cu depresia, iar Biserica Episcopală St. James din Newport Beach, California, i-a îndemnat pe enoriași să-și folosească timpul liber citind cărți religioase sau vizionând filme documentare.

Religia va funcționa bazându-se mai mult pe individ, și mai puțin pe comunitate

În Tbilisi, Georgia, Biserica Ortodoxă - criticată pentru că a servit Sfânta Împărtășanie cu aceeași linguriță unor comunități întregi (la fel ca la noi, dealtfel) a organizat o procesiune religioasă auto, pentru a stropi străzile orașului cu apă sfințită și a-i proteja pe locuitori.

Foarte probabil, o schimbare va fi aceea că religia va funcționa bazându-se mai mult pe individ, și mai puțin pe comunitate. Se știe că toate religiile funcționează atât la nivel individual, cât și la nivel colectiv. Pandemia și distanțarea social au rărit considerabil participanții la viața religioasă comunitară. Credincioșii se angajează în rugăciune într-un mod privat și poate că această dimensiune este cea care contează cu adevărat în exersarea credinței.

Sursa foto: freepik.com

Dimensiunea privată sau personală este adevărata esență a religiei, în timp ce dimensiunea comunitară doar o completează, scrie un expert pe teme religioase. ”Religiile au supraviețuit comunismului, chiar dacă practicarea lor a fost interzisă. Au rezistat pentru că oamenii se rugau în interiorul caselor lor. Religia nu va dispărea niciodată, chiar dacă nu va avea dimensiunea comunitară la fel de consistentă”, mai spune acesta.

Componenta virtuală a religiei va căpăta o mai mare greutate, zidul dintre religia practicată virtual și cea fizică din lumea reală va deveni tot mai subțire, iar oamenii vor asista mai degrabă la ceremoniile religioase online, fără a fi nevoie să fie prezenți fizic în interiorul locașurilor de cult.

Religiile trebuie să fie pline de resurse și imaginație

Religiile trebuie să fie pline de resurse și imaginație. Un exemplu citat de expertul în Hinduism Julius Lipner este cel al hindușilor din Mauritius, care au transformat un lac banal într-unul „sfânt”, transportând apă din râul sfânt Gange. Hindușii de pe insulă văd lacul ca pe un alt Gange, cu aceleași puteri tămăduitoare. Ei sunt încântați să participe la festivaluri religioase pe malul lacului, în loc să facă un pelerinaj real la „adevăratul” Gange, aflat la multe mii de kilometri distanță.

Parteneriatul Stat-Biserică ar putea fi re-gândit în sensul în care Biserica poate fi un real sprijin pentru diseminarea unor teme importante. De pildă, mesajele privind igiena sanitară și cele legate de distanțarea social au fost transmise și prin intermediul slujitorilor diferitelor culte, contribuind la ținerea sub control a pandemiei. E drept, am avut și situații dificile în care anumiți prelați au preluat diverse teme conspiraționiste cu privire la coronavirus.

Criza coronavirusului a declanșat o căutare a divinului. Un sfert dintre americani spun că pandemia și-a consolidat credința religioasă, în timp ce doar 2 la sută spun că a slăbit-o, potrivit Pew Research Center. (Efectul este mai mare la femei decât la bărbați și de cinci ori mai mare în rândul creștinilor decât la evrei.)

Sociologii consideră religia o instituție socială majoră care poate avea o funcție integrativă semnificativă în și pentru societate, oferind societății o forță majoră în direcția stabilizării. Multe cercetări, inclusiv analize ale datelor Gallup au stabilit corelația pozitivă între religiozitatea personală și bunăstarea, scrie un cercetător de la Gallup. Iar modul în care persoanele religioase reușesc să depășească această pandemie fără precedent ar putea avea implicații mari pentru bunăstarea generală a societății.

Acest articol face parte din proiectul Lumea în schimbare, o inițiativă HotNews.ro, susținută de Fundația Konrad Adenauer. Opiniile prezentate în materialele proiectului nu reprezintă în mod necesar poziția partenerului nostru.