Papa Francisc va numi sâmbătă 21 de noi cardinali, 18 dintre aceştia electori într-un viitor conclav care îi va alege succesorul, şi care sunt un exemplu al transformării parcurse într-un deceniu de Biserică şi Colegiul Cardinalilor, relatează agenția EFE, citată de Agerpres.
Dacă la ultimele consistorii, cum se numeşte întâlnirea cardinalilor, exista deja o majoritate de cardinali aleşi de Papa Francisc, cu aceste noi numiri Colegiul Cardinalilor va fi format din 137 de electori, cu drept de a intra în conclav, dintre care 99 au fost numiţi de pontiful argentinian, faţă de 29 numiţi de Benedict al XVI-lea şi 9 de Ioan Paul al II-lea.
Cei care nu votează, pentru că au peste 80 de ani, vor fi în număr de 105, însă, până la sfârşitul anului 2023, alţi 5 vor depăşi respectivul prag de vârstă.
În aceşti zece ani de pontificat, Francisc şi-a lăsat amprenta asupra conclavului care îl va alege pe succesorul său cu o distribuţie geografică diferită, întrucât dacă în trecut cei mai mulţi cardinali proveneau din Europa, acum, deşi sunt încă majoritari, există o prezenţă mai mare din Africa şi Asia, iar în prezent Biserica are cardinali din 91 de naţiuni, de pe toate cele cinci continente, remarcă EFE.
Numărul cardinalilor italieni s-a înjumătățit în timpul pontificatului lui Francisc
Dacă în conclavul în care Francisc a fost ales papă erau 28 de italieni, acum sunt 14 cardinali electori din Italia, în timp ce de pe continentul american erau 33, acum sunt 39, iar faţă de cei 11 cardinali africani acum sunt 19, numărul cardinalilor din Asia şi Oceania fiind acum de 27, faţă de 11 la ultimul conclav.
Sâmbăta aceasta, inelul şi bereta roşie vor fi înmânate celor 21 de noi cardinali proveniţi din toate colţurile lumii, iar unele ţări, precum Sudanul de Sud, vor avea primul lor cardinal în Biserică.
Dintre noii cardinali, spanioli sunt noul arhiepiscop de Madrid, monseniorul Jose Cobo, rectorul major al congregaţiei saleziene, Angel Fernandez Artime, în timp ce Francois-Xavier Bustillo este născut în Spania, dar trece drept cardinal francez, întrucât este episcop de Ajaccio, în insula Corsica (sud).
Din Argentina sunt numiţi cardinali: noul prefect pentru Doctrina Credinţei, Victor Manuel Fernandez „Tucho”, prieten personal al Suveranului Pontif şi chemat să joace un rol-cheie la Roma ca „gardian al credinţei”, şi arhiepiscopul de Cordoba, monseniorul Angel Sixto Rossi.
În plus, va fi numit cardinal arhiepiscopul de Bogota şi preşedinte al Conferinţei Episcopale Columbiene, Luis Rueda Aparicio.
Papa Francisc „globalizează” Vaticanul prin numirile sale
Totodată, Papa îi va numi cardinali, deşi au peste 80 de ani şi nu vor putea fi electori, pe venezueleanul Diego Padron Sanchez, arhiepiscop emerit de Cumana şi capucinul Luis Pascual Dri, care a fost confesor la Santuario de Nuestra Seńora de Pompeya din Buenos Aires, precum şi pe italianul Agostino Marchetto.
Vor primi demnitatea de cardinal prefectul Dicasterului pentru Episcopi, americanul Robert Francis Prevost, şi prefectul Dicasterului pentru Bisericile Orientale, italianul Claudio Gugerotti, fost nunţiu în Ucraina între 2015 şi 2020.
De asemenea, Papa Francisc va conferi purpura nunţiului apostolic elveţian Emil Paul Tscherrig, nunţiului francez Christophe Louis Georges Pierre şi patriarhului latin al Ierusalimului, Pierbattista Pizzaballa, custode al Ţării Sfinte din 1999, trei personalităţi cu o importantă viziune internaţională a Bisericii şi care nu sunt legate de o dieceză.
Restul vor fi episcopi sau arhiepiscopi din Polonia, Sudanul de Sud, Tanzania, Africa de Sud, Mali, Hong Kong şi Portugalia.
Noii cardinali, care vor fi de asemenea prezenţi pe 4 octombrie la slujba de deschidere a Sinodului Episcopilor, vor primi sâmbătă inelul de cardinal, „simbol al noului lor angajament universal faţă de Biserică”, şi bereta de cardinal, „roşie în memoria sângelui martirilor care şi-au dat viaţa pentru a-şi apăra credinţa”.
