„Frumusețea este în ochii privitorului”, însă când anume știm că o operă de artă este 100% artă și trebuie tratată ca atare? În 1926, o sculptură realizată de Constantin Brâncuși a fost în centrul unui conflict juridic intens. Definiția artei nu a mai fost la fel după procesul lui Brâncuși cu Statele Unite. Despre acest caz inedit puteți afla mai multe în articolul de mai jos.
Dacă vreți să aveți parte de și mai mult Brâncuși, vă reamintim că Timișoara este în 2023 Capitală Europeană a Culturii, iar în curând va fi organizată aici cea mai mare expoziție din Europa Centrală și de Est cu opere ale marelui artist. Expoziția va putea fi vizitată la Muzeul Național de Artă din Timișoara în perioada 30 septembrie 2023 – 28 ianuarie 2024.
Banca Transilvania este partener principal al programului Timișoara 2023.
Ce este arta?
„După o călătorie de o săptămână din Franța, lăzile cu sculpturi ale lui Constantin Brâncuși au ajuns în portul New York. Era octombrie 1926, iar sculpturile acestuia urmau să fie expuse la Galeria Brummer. Oficialii vamali din Statele Unite au deschis lăzile și au descoperit 20 de discuri misterioase, ouă și forme asemănătoare unor flăcări din lemn sculptat, metal lustruit sau marmură netedă. Dar, printre acestea se afla o lucrare care i-a lăsat muți de uimire: o piesă subțire, înaltă de 1,5 metri, din bronz galben strălucitor, cu o umflătură ușor conică, numită Bird in Space (Pasăre în spațiu). Vameșii nu credeau că seamănă cu o pasăre, așa că au refuzat să o scutească de taxele vamale, cum se proceda cu operele de artă. Aceștia au impus tariful standard pentru obiectele fabricate din metal: 40% din prețul de vânzare, adică 240 de dolari (echivalentul a aproximativ 2400 de dolari azi)” – Legal Affairs.
Brâncuși nu a fost de acord cu această evaluare și a decis să depună o plângere în instanță în apărarea operei „Pasăre în spațiu”.
Principalul punct de discuție în fața instanței a fost dacă, într-adevăr, lucrarea realizată de Brâncuși semăna cu ceea ce spunea că este, adică o pasăre în spațiu. Dacă ar fi trecut de acest test, lucrarea ar fi fost încadrată ca sculptură, prin urmare ca artă, și ar fi fost scutită de taxe vamale.
În timpul procesului, au depus mărturie mai mulți experți, printre care și proprietarul sculpturii, Edward Steichen, artist și viitor director al Departamentului de Fotografie al MoMA.
Întrebat „ce te face să crezi că acest obiect este o pasăre?”, criticul de artă Frank Crowninshield, alt expert care a depus mărturie în timpul procesului, a răspuns: „Are sugestia zborului, sugerează grația, aspirația, vigoarea, asociată cu viteza în spiritul forței, potenței, frumuseții, la fel ca o pasăre” – MoMA.
După multiplele mărturii, instanța a fost convinsă că, la acel moment, vechea definiție a artei era depășită. Decizia judecătorului de atunci arăta că „S-a dezvoltat o așa-numită școală nouă de artă, ai cărei exponenți încearcă să înfățișeze idei abstracte, mai degrabă decât să imite obiecte naturale. Indiferent dacă suntem sau nu de acord cu aceste idei noi și cu școlile care le reprezintă, credem că trebuie ca existența lor și influența asupra lumii artei trebuie să fie luate în considerare”, se arată în articolul MoMA.
Chiar dacă, din punct de vedere legal, definiția artei este încă incertă și depinde de diferitele ramuri ale dreptului, Brâncuși vs. SUA a fost o victorie.
Legal Affairs argumentează, însă, că verdictul a fost o victorie doar pentru Brâncuși, nu pentru arta modernă, iar acest lucru se datorează faptului că judecătorului i-a plăcut„ Pasărea în spațiu” .
„Pasărea a fost cel mai bun martor al său. A fost singurul lucru curat din sala de judecată. Strălucea ca o bijuterie” – Edward Steichen
Capitala Europeană a Culturii este un titlu onorific conferit, pentru un an, de Parlamentul European unui oraș sau mai multor orașe, în urma evaluărilor candidaturilor localităților participante la competiție. Acesta contribuie la dezvoltarea culturală, socială și economică a unor localități și regiuni din Europa. Trei orașe au fost desemnate Capitale Culturale Europene în 2023 – pe lângă Timișoara, este vorba de Elefsina (Grecia) și Veszprém-Balaton (Ungaria).
Banca Transilvania este partenerul principal al Capitalei Culturale Europene 2023 – Timișoara și partenerul principal al expoziției Constantin Brâncuși: surse românești și perspective universale.
Articol susținut de Banca Transilvania
0
0
