O fată de 14 ani a fost bătută crunt de către alte două adolescente de 15 și 16 ani, care au tras-o de păr şi au lovit-o cu palmele, cu pumnii şi cu picioarele inclusiv în cap, incidentul având loc pe o stradă din Sectorul 3 al Capitalei. Conform procurorilor, victimei i-au fost smulse genele false de la ochi și i-au fost furate din geantă o sumă de bani, telefonul și un creion de buze.
Conform Parchetului Judecătoriei Sector 3, instanța a emis mandate de arestare pentru 30 de zile pe numele a două fete de 15 și 16 ani, pentru infracțiunile de ameninţare, tâlhărie, şantaj şi lipsire de libertate. Cele două ar fi agresat o fată de 14 ani şi i-au sustras telefonul şi alte bunuri din geantă.
Procurorii spun, într-un comunicat de presă transmis luni, că în 4 septembrie, în jurul orei 16:00, cele două adolescente arestate - împreună cu alte două fete - au mers într-un parc din sectorul 3, unde au abordat o copilă de 14 ani, pe care au forțat-o să meargă cu ele în lateralul unui bloc. Acolo, cele două fete de 15 și 16 ani şi cele două aflate în grup cu ele au agresat-o pe fata de 14 ani: au tras-o de păr şi au lovit-o cu palmele, pumnii şi picioarele, inclusiv în cap.
„Profitând de starea de temere în care se afla aceasta, inculpata C.A.A.I i-a smuls victimei genele artificiale tip bandă de la ochi, iar inculpata I.R.M.A., împreună cu ceilalţi doi minori care nu răspund penal au deposedat-o pe victimă de un creion de buze şi de o sumă de bani, bunuri care se aflau în geanta acesteia, iar inculpata I.R.M.A. i-a smuls din mână victimei telefonul marca iPhone 11, în scopul însuşirii pe nedrept”, spun procurorii.
În aceeaşi zi, în jurul orei 17:45, cele patru fete au constrâns-o pe victimă să meargă la o altă adresă „lipsind-o astfel de libertate până în jurul orei 18:45”.
„Pe această cale, înţelegem să atragem atenţia asupra acestui fenomen, cunoscut sub denumirea de „bullying”, care a luat amploare, precum şi asupra acţiunilor grave ale minorilor care capătă valenţă penală şi care presupun şi impun luarea unor măsuri corespunzătoare din partea organelor judiciare”, mai arată procurorii Parchetului Judecătoriei Sector 3.
81% dintre elevi afirmă că au fost martori ai unor situații de amenințare, umilire sau violență fizică în școală
O analiză realizată de organizația Salvați Copiii la finalul anului 2022 arată că jumătate dintre elevii români devin victime ale situațiilor de violență fizică și de amenințare sau ale mesajelor umilitoare transmise online (49%), asistă în calitate de martori (81%) sau recunosc că au comis ei înșiși astfel de fapte (27%).
Îngrijorătoare este evoluția procentului elevilor care spun că au fost victime ale bullying-ului: de la 29% în 2016, la 49% în 2022, potrivit datelor comparative ale anchetelor derulate de Salvați Copiii România.
Conform statisticilor oficiale, în sistemul de educație a fost înregistrată o creștere cu aproape o treime a situațiilor de bullying sesizate în anul școlar 2021-2022, prin comparație cu anul școlar anterior (10.971 de situații de bullying constatate, față de 7.715). În realitate însă, situația este și mai gravă.
Cum se reflectă experiența bullyingului în calitate de martor:
- „Ai văzut întâmplându-se (…) asemenea lucruri?”
- 81% dintre elevi ( peste 4 din 5) afirmă că au fost martori ai situațiilor de bullying în școala unde învață.
- 28% dintre respondenți afirmă că, în unitatea de învățământ pe care o frecventează, au asistat cu frecvență ridicată (des și foarte des) la astfel de situații.
- Procentele sunt mai mari decât cele indicate de studiul Salvați Copiii din anul 2016, când 73% dintre elevi au spus că asistaseră la astfel de situații în școală, iar frecvențele ridicate fuseseră indicate de 22,7% dintre respondenți.
- În clasă in 2022, aproape trei sferturi dintre elevi (73%) au spus că asistaseră la astfel de situații în clasă, comparativ cu 58% - in 2016.
- În grupul de prieteni - incidența fenomenului pare a fi mai redusă, jumătate dintre elevi (55%) spunând că au asistat la astfel de situații în grupul de prieteni, în timp ce frecvențele ridicate au fost semnalate de doar 1 din 10 copii.
- Rețelele de socializare sunt indicate ca mediu în care copiii asistă frecvent la situații de bullying – 79% dintre respondenți afirmând că au asistat la astfel de situații, in timp ce proporția celor care indică frecvențe ridicate ajunge, în cazul rețelelor de socializare, la 45% din eșantion.
Cum se reflectă experiența bullyingului în calitate de victimă:
- Aproape jumătate dintre respondenți (49%) afirmă că au fost victime ale bullying-ului, în timp ce 1 din 10 spune că s-a aflat des sau foarte des în astfel de situații.
- Îngrijorătoare este evoluția procentului elevilor care spun că au fost victime ale bullyingului (de la 29% în 2016 la 49% în 2022).
Cum se reflectă experiența bullyingului în calitate deautor:
- Peste un sfert dintre elevi (27%) admit că s-au aflat în poziția de autor al actelor de bullying, în schimb proporția celor care admit frecvențe ridicate ale acestui comportament este de doar 2% (rezultate explicabile mai ales prin caracterul dezirabil al întrebării).
- O creștere față de rezultatele studiului din 2016 se înregistrează și sub acest aspect, dar evoluția nu este nici pe departe la fel de dramatică.
Intervenient de partea victimei:
84% dintre elevi afirmă că, în situații de bullying, au intervenit activ în sprijinul victimei, peste jumătate (54%) susținând că au adoptat această atitudine des sau foarte des. Se remarcă o ușoară scădere (cu 2 pp) față de rezultatele studiului din 2016.
Intervenient de partea autorului:
- Doar 15% dintre respondenți recunosc că au adoptat o astfel de atitudine, proporția celor care indică frecvențe ridicate situându-se la 3%.
- Tendința față de rezultatele analizei de acum șase ani este una îngrijorătoare, în condițiile în care se observă o dublare a procentului celor care admit că au încurajat bullyingul.
14
31
