Din curiozitate sau din dorința de a se integra într-un grup, mulți dintre tineri ajung să consume alcool de la vârste foarte mici. Este dificil să-i împiedici adolescenți să experimenteze consumul de alcool, mai ales că, în România, alcoolul se găsește peste tot și prețul este accesibil. Chiar dacă, legal, comercianții nu au voie să vândă băuturi alcoolice și nici tutun persoanelor sub 18 ani. În aceste condiții, ce este de făcut? Cât control pot avea părinții asupra copiilor și cum îi pot ajuta să conștientizeze riscurile consumul de alcool?
Efecte periculoase asupra sistemului nervos
Conform studiului YRBSS Youth Risk Behavior Surveillance System 2021, 6 din 10 liceeni din România (15-18 ani) au raportat că au consumat alcool cel puțin una-două zile, în ultimele 30 de zile. Iar 1 din 10 băieți și una din 20 de fete de 15 ani din România au fost în stare de ebrietate de cel puțin 2 ori.
Comparativ cu media europeană, românii beau mai de timpuriu, mai mult și mai ales băuturi spirtoase. Problemele consumului de alcool, la noi, încep să devină evidente pe la 15-16 ani de viață, primul contact cu băutul și băutura fiind în a doua decadă de viață, adică pe la 10-11 ani, subliniază medicul primar psihiatru Gabriel Diaconu. „Consecințe dramatice din punct de vedere medical încep să se vadă după vârsta de 20 de ani, când apar primele persoane care au dependență biologică de alcool”, mai spune acesta.
Iar la vârste tinere, efectul consumului de alcool este major, pentru că organismul tânăr este în dezvoltare. Primul afectat este creierul, dar nu doar el, ci întreg sistemul nervos.
Alcool turnat peste un creier „în șantier”
Particularitatea creierului de copil este că, spre deosebire de creierul de adult, are o activitate metabolică mult mai mare și are cu 30% mai multe sinapse decât creierul unui adult. „Multe dintre aceste sinapse - care fac legături cu celulele învecinate - vor fi pierdute printr-un proces neurospecific în perioada adolescenței. În acest fel creierul se optimizează. Creierul nu mai trebuie să susțină la fel de multe sinapse, dar cele care rămân sunt mai rezistente la agresiuni, mai mult timp. Noi rămânem cu un bagaj de legături între celulele nervoase formate în mare parte, în primii 10-12 ani de viață”, explică dr. Diaconu.
Perioada în care are loc întreaga „reformă” a creierului – adică până pe la vârsta de 20 de ani - este una extrem de vulnerabilă. „Aceasta înseamnă inclusiv interacțiunea cu substanțele. Tot ce înseamnă substanțe psihotrope de uz recreațional în această perioadă a adolescenței întâlnesc un creier aflat deja „în șantier”. Și atunci, impactul asupra creierului prin starea preexistentă de relativ dezechilibru face să poată apărea complicații ulterioare care rămân pe viață”, mai spune Diaconu.
De la cât începe să fie prea mult?
Așadar, la adolescență mai ales și de la anumit nivel încolo, alcoolul are o componentă profund toxică asupra celulei nervoase.
Dar ce înseamnă asta pentru un adolescent? Într-o lume ideală, copiii și tinerii n-ar trebui să consume alcool. Trăim însă în lumea reală. Potrivit lui Diaconu, înainte de vârsta de 14 ani prohibiția ar trebui să fie totală. „Nu părinții reglementează cantitatea de alcool. Ci comunitatea. În cele din urmă, tot ce poți face este să instruiești o comunitate încât adolescenții să se pondereze unii pe ceilalți și să se ajute când vine vorba de consum de alcool astfel încât să se pună la adăpost cu privire la alte substanțe, cu privire la riscul de accidentare, cu privire la ceea ce înseamnă diferențele dintre băuturile alcoolice”, recomandă Diaconu.
Pentru că alcoolul este o substanță „magică” pe care dacă o pui în asociere cu alte substanțe poate să aibă o violență asupra activității cerebrale care variază imens: „Într-un fel se absoarbe alcoolul din bere cel din vin, din spirtoase. Sau dacă bei pe burta goală sau ai mâncat și bei alcool. Dacă este în asociere cu tanin sau acid citric”, explică medicul psihiatru.
Dacă vrei să-ți încurajezi copilul să bea responsabil ar trebui să începi prin a-i recomanda să bea băuturi slab sau foarte slab alcoolizate. Adică sub 5% concentrație în alcool etilic, mai spune Diaconu. „O bere de 500 de ml, acea bere ar trebui să conțină 5% alcool. Prin comparație, 500 de ml de vin conțin 11-12% alcool. Drept urmare când bei o bere nu-i același lucru cu un pahar de vin. Cidrul are 1-2% alcool”.
Tată a trei copii, dintre care unul adolescent, Diaconu spune că este conștient că nu va putea să-și țină copilul cel mare departe de tentația alcolului. „Eu i-am spus că am să-l învăț cum să bea. Pentru că sunt conștient că nu pot să previn ca el să bea. Tot ce pot să fac este să-i împărtășesc din experiența mea cu alcoolul. Unele dintre ele au fost foarte periculoase”.
Ce spun statisticile: 33% dintre bărbați și 15% dintre femeile din România consuma excesiv alcool
Într-o analiză de situație a Institutului Național de Sănătate Publică, se arată că, la nivel european 58 de milioane de indivizi sunt mari consumatori de alcool. Dintre aceștia, 23 de milioane sunt dependenți – adică 5,4% dintre bărbații între 18 și 64 de ani și 1,5% dintre femei. În 2016, 3 milioane de decese au fost atribuite alcoolului, în Europa.
În ultimele două decenii, s-a observat o schimbare de comportament de consum. Europenii au început să reducă din cantități, la fel și românii. Chiar și așa rămânem peste media UE la acest indicator, alături de alte țări Est europene. Frecvența consumului excesiv de alcool în România este de 33% la bărbați și de 15,4% șa femei, comparativ cu media UE de 20,1 % la bărbați și respectiv 10 % la femei.
Sursa foto: Dreamstime.com
1
0
