EY România lansează o soluție digitală dedicată contribuabililor români, menită să le ușureze una dintre cele mai complexe sarcini fiscale: calculul impozitului pe profit. Ușor de folosit și cu o interfață prietenoasă, aplicația digitală dezvoltată de echipa de Business Tax Advisory a EY România poate micșora semnificativ timpul alocat de contribuabilii români procesului de conformare fiscală specific acestui tip de impozit, dar și incidența erorilor manuale.

Transformările tehnologice (ca element primordial), laolaltă cu presiunea venită din necesitatea alinierii la noi raportări obligatorii sau din obligativitatea aplicării unor standarde IFRS au accelerat digitalizarea instituțiilor financiare în anul ce a trecut. Schimbările s-au întâmplat pe măsură ce angajații au fost forțați de pandemie să adopte munca la distanță, iar legătura cu clienții s-a păstrat preponderent prin intermediul canalelor digitale.

În 2020, doar 19% dintre companiile multinaționale respondente în cadrul celui mai recent sondaj EY România pe teme de prețuri de transfer au raportat că au revizuit politica de prețuri de transfer – adică au modificat marja de profit țintă, costurile considerate sau alte aspecte ale metodologiei de stabilire a preturilor, deși mai bine de jumătate (52%) au raportat că pandemia a avut efecte negative asupra cifrei de afaceri sau asupra rezultatului operațional. Cele mai multe (81%) nu au ajustat principiile de calcul ale prețurilor aplicate tranzacțiilor cu societăți afiliate ale companiilor din România. În majoritatea cazurilor însă, nici revizuirea nu a fost formalizată în scris între părți cum ar fi fost de așteptat, pentru a putea susține mai departe aceste modificări în cadrul unei inspecții de prețuri de transfer.

Persoanele juridice străine, inclusiv cele aparținând Spațiului Economic European, care au locul conducerii efective în Romania, vor avea, din acest an, obligația de a întocmi situații financiare anuale în România, conform unui proiect de modificare a Legii contabilității, aflat spre consultare publică. În cazul în care textul nu va mai suferi ulterior modificări, persoanele juridice străine vor trebui să întocmească situații financiare pentru întreaga activitate, atât în statul în care sunt înființate, cât și în România.

Început agitat de an: schimbare de președinți, la pachet cu potențiale creșteri de taxe în Statele Unite. Aparent, acest context ar putea aduce un avantaj pentru Uniunea Europeană, care, influențată de izolarea impusă de anii Trump, a devenit mai independentă, prevalându-se de o reglementare concepută pentru a ține China la distanță. În schimb, în mod paradoxal, la finele a șapte ani de negocieri, între Europa și China pare să se lege o prietenie, căci tocmai s-au angajat să își protejeze reciproc investițiile. Criza sanitară este de așteptat să se prelungească și anul acesta, iar România are un nou guvern. Ce ar putea aduce toate aceste schimbări în plan fiscal?

Piața criptomonedelor a trecut săptămâna trecută de pragul de un trilion de dolari pentru prima dată în istorie, iar Bitcoin a crescut cu aproximativ 30% de la începutul anului și cu 370% în ultimele 12 luni. Nu ar trebui, deci, să mire pe nimeni că Uniunea Europeană și Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică își propun să reglementeze domeniul monedelor digitale, astfel încât administrațiile fiscale naționale să obțină informațiile de care au nevoie pentru stoparea pierderii de venituri, dar și pentru unificarea cadrului legal și a sancțiunilor aplicate pe baza dispozițiilor actuale. Destul de departe de datele globale, dar cu un mare potențial de creștere, dimensiunea economiei digitale locale a fost evaluată de mai mulți specialiști la peste 16 miliarde de euro în 2019, așa cum arată ultimele cifre disponibile.

Condițiile economice unice provocate de pandemie au creat multinaționalelor probleme practice în aplicarea principiului prețului de piață, esențial în domeniul prețurilor de transfer, forțându-le să aibă măsuri de răspuns total atipice, dacă le raportăm la ceea ce spun reglementările. Motivul - regulile au fost întocmite pentru un mediu economic predictibil, care a lipsit, însă, în 2020. Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), una dintre instituțiile cu un important cuvânt de spus în zona prețurilor de transfer, a venit luna aceasta, la finalul a peste o jumătate de an de dezbateri, cu un ghid.

Companiile mai au timp până la 31 ianuarie 2021 să analizeze toate tranzacțiile pe care le-au realizat cu partenerii din alte state în intervalul 1 iulie - 31 decembrie 2020 și să le documenteze, astfel încât, la momentul unei inspecții, să poată justifica decizia de a le raporta sau nu autorităților fiscale. Dacă finalul lui ianuarie 2021 marchează primul termen de raportare în baza DAC6 (ultimului amendament al Directivei privind cooperarea administrativă în domeniul fiscal), 28 februarie reprezintă al doilea termen de raportare, de această dată fiind vorba despre tranzacțiile transfrontaliere pentru care primul pas a fost implementat în perioada 25 iunie 2018- 30 iunie 2020.

România a soluționat în 2019 mai puține proceduri de acord reciproc (MAP) decât în 2018, arată ultimul raport al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică. Prin comparație, în 2018, rata de soluționare a fost de 14%, iar în 2019 de doar 10,2%, procentul României situându-se sub media UE, de 33.7%. O rată de soluționare scăzută înregistrează și Ungaria (20%) și Polonia (21.13%). În plus, majoritatea spețelor rezolvate de România nu au eliminat dubla impunere.

Taxele salariale, precum impozitul pe venit și contribuțiile sociale, fac din ce în ce mai des obiectul inspecțiilor fiscale. Companiile trebuie să stabilească proceduri clare, să documenteze și să justifice cu atenție tratamentele fiscale ale tuturor relațiilor contractuale, fie că vorbim despre telemuncă, pachete de beneficii sau diurnă, pentru a nu atrage recalificarea veniturilor și plata unor penalități importante, au subliniat reprezentanții EY în cadrul evenimentului ”Tu cu ce viteză iei virajul? O echipă pentru circuitul personalului transfrontalier al lui 2021”, în care au dezbătut împreună cu reprezentanții mediului de business o serie de probleme legate de munca de oriunde, detașări, noile pachete de beneficii sau Gig economy.

Pandemia de COVID-19 a determinat jumătate dintre șoferii români (50,7%) să își modifice planurile de achiziție a unei mașini și să aleagă o mașină mai ieftină sau să amâne achiziția. Astfel, 20% dintre cei afectați au ales să amâne cumpărarea unei mașini pentru o perioadă de 6-24 de luni sau până când achiziția va fi absolut necesară (15%). Alți 10% au optat pentru o mașina nouă, dar dintr-o clasă inferioară și mai ieftină, în timp ce 5% s-au reorientat către o mașină rulată, conform sondajului EY privind obiceiurile de cumpărare a autovehiculelor, derulat în rândul șoferilor din România, Cehia, Ungaria, Turcia și Rusia.

Timpi de livrare mai mari, TVA și taxe vamale de achitat pe loc, plus nevoia de vămuire a bunurilor, totul dublat de necesitatea adaptării sistemelor IT și de personal specializat în operațiuni vamale, acesta este doar vârful icebergului numit ”Brexit” de care se vor lovi operatorii economici români, care au parteneri comerciali din Marea Britanie, începând cu 1 ianuarie 2021.

COVID-19 a schimbat în mod semnificativ piața muncii, perturbând modul în care organizațiile își gestionează afacerile și forțând adoptarea peste noapte a unor soluții ce țineau, mai degrabă, de tendințe latente. Pe măsură ce au început să se obișnuiască cu noua realitate, a apărut întrebarea „ce urmează”? Pentru a înțelege cum arată noua normalitate, EY a derulat studiul Physical Return to Work Reimagined (PRWR) pe platforma proprie de crowd-sourcing MillionYou, în perioada iunie - iulie 2020, pe un eșantion de peste 700 angajatori din SUA, Marea Britanie și Europa.

Unul dintre cei mai mari operatori în comerțul cu cereale din România și-a văzut anulate zilele acestea în instanță mai bine de 50% din obligațiile fiscale, după ce avocații Radu și Asociații au demonstrat că, de fapt, firma se încadra întocmai în prevederile Ordonanței de Urgență nr. 44/2015, privind acordarea unor facilități fiscale. Contribuabilului i se respinsese inițial solicitarea de accesare a amnistiei, motivul invocat fiind acela că nu respecta una dintre cele două condiții principale introduse de Ordonanță - să existe inspecție fiscală în derulare la momentul 21 octombrie 2015. Problema era că situația în care se afla venea tocmai din faptul că inspectorii fiscali au întârziat controlul, neîncadrându-se în termenul legal.

O regulă nouă în materia inspecției fiscale a fost impusă zilele acestea de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ): baza de calcul a impozitului pe profit se determină la momentul efectuării tranzacțiilor de către contribuabil, acesta fiind momentul de la care ar trebui să curgă termenul de prescripție pentru inspecția fiscală. Cu alte cuvinte, contribuabilii vor beneficia de anularea controlului pentru o perioadă anterioară, de un an. Avocații Radu și Asociații SPRL au contribuit la clarificarea speței/ cauzei, prin redactarea unui Memoriu amicus curiae, prin care și-au exprimat poziția în sensul celor reținute de ÎCCJ.

Alianța susține toată aria de servicii de automatizare, de la definirea strategiei, la soluții integrate și la implementarea efectivă a tehnologiei. Soluțiile oferite au în vedere transformarea modelelor de business prin intermediul tehnologiilor de automatizare.

Reforma fiscală aflată în lucru la nivelul Uniunii Europene nu a fost abandonată, în ciuda faptului că prima jumătate a acestui an a fost marcată de provocările socio-economice generate de pandemia COVID-19. Mai mult, odată cu preluarea Președinției Consiliului UE de către Germania la 1 iulie 2020, observăm că reforma fiscală se află în topul priorităților europene și poate juca un rol cheie în planurile de recuperare a economiei post-COVID.

EY România lansează astăzi noua ediție EY Entrepreneur Of The Year. Ajuns la cea de-a V-a ediție, programul descoperă antreprenorii locali cu viziune, lideri agili care abordează inovator provocările prezentului și au un impact pozitiv în comunități. Antreprenorul care va fi desemnat câștigător va reprezenta România în cadrul competiției globale EY World Entrepreneur Of The Year a cărei gala va avea loc la Monaco în iunie 2021.

Decizia CJUE confirmă faptul că legislația națională încalcă legislația europeană în materia dreptului nerezidenților de a obține rambursarea TVA. Aceasta este a doua cauză favorabilă pronunțată ca urmare a demersurilor EY România, după C-441/16, SMS Group. Chep Equipment Pooling NV a fost asistat în procedurile în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) de către echipa de avocați a Radu și Asociații SPRL condusă de Emanuel Băncilă, împreună cu departamentul de taxe indirecte al EY România, condus de Jean-Marc Cambien.

Reconstrucția economiei românești în contextul pandemiei COVID-19 este un subiect important atât pentru sectorul public, cât și pentru cel privat. Nevoia unor soluții concrete din partea guvernării a generat o dezbatere publică asupra celor mai potrivite planuri de reformă economică în contextul actual.

• Intră în articol și urmărește webinarul