Complicitatea procurorilor

Procurorul Ioan Berghezan locuieste, acum, in casa unui sibian haituit de fosta Securitate.

Proprietarul de drept al acestei case, Mihai Trif, a fost infrant in Justitie prin implicarea ilegala a procurorului general al Romaniei, Ilie Botos, care a intrat cu picioarele in legile statului roman – pur si simplu a abrogat un recurs in anulare, chiar si cand legile in vigoare nu ii mai confereau acest drept.

Povestea lui Mihai Trif a mai fost tratata in ZIARUL de Sibiu. Pe scurt, este vorba despre Mihai Trif, care in noiembrie 1989, haituit de aparatul represiv al securitatii din Sibiu, fuge in Iugoslavia, trecand frontiera pe la Turnu Severin. Pe urmele sale se afla colonelul Ioan Poiana, fost colonel de securitate in Sibiu.

Ca element notabil, Ioan Poiana este nasul procurorului Berghezan. Pe aceste coordonate, procurorul Berghezan a aflat de la finul Poiana ca locuinta in care locuise Marius Trif inainte de a fugi, situata in strada Vasile Carlova 24, a devenit instantaneu libera.

„Procurorul Berghezan a intrat cu japca in casa mea, prin violare de domiciliu, calcand legea in vigoare. S-a instalat in acea casa impreuna cu sotia sa, Liliana Berghezan, sefa serviciului de contengios administrativ, din cadrul Tribunalului Sibiu".

Procese peste procese

Reintors dupa Revolutie, in 1993, Mihai Trif nu a mai fost lasat de Berghezan sa isi recapete dreptul de a locui in imobilul de pe strada Carova.

Au urmat procese peste procese, cele mai multe cu cantec –Trif il acuza pe Berghezan ca, la mai fiecare infatisare, Berghezan a influentat in favoarea sa deciziile judecatoresti, prin intermediul relatiilor sale.

Ultima lovitura data de Berghezan are loc la cel mai inalt nivel din ierarhia magistratilor Romaniei – Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Recurs in anulare marca Botos

La inceputul lui aprilie 2005, Mihai Trif primeste la actuala sa resedinta, din strada Oasului 3, o decizie de recurs in anulare, promovata de procurorul general Ilie Bortos in mod ilegal si abuziv, asa cum afirma Trif.

„Este vorba de o complicitate intre Botos si Berghezan in acest recurs in anulare si aceasta pentru ca recursul, pe care numai procurorul general al Romaniei il poate aproba, a fost abrogat prin ordonanta de guvern, care a intrat in vigoare in data de 29 august 2003.

De aceea eu consider un abuz, pentru ca eu am primit acest recurs in anulare in data de 4 aprilie 2005, dupa abrogarea sa." Procurorul Berghezan contreaza orice pila pe care ar putea-o avea la procurorul general Botos. "Nici vorba de o complicitate cu Botos.

Justitia va decide veridicitatea acelui recurs in anulare, despre care Trif afirma ca nu mai era in vigoare la momentul la care el a primit instiintarea." In documentele aflate in posesia noastra, se arata ca Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a remis adresa nr. 5921/177/2004, in care se preciza fara echivoc ca „in conformitate cu prevederea articolului 27, litera F, din Legea nr. 92/1992 si ale articolului 330 din Codul de Procedura Civila, in vigoare la data cand hotararile judecatoresti au devenit irevocabile, si ale articolului 2, alineatul 3, din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 58, se declara recurs in anulare, impotriva deciziei civile nr. 2365 din 13 octombrie 2003, a Curtii de Apel Cluj.

Hotararea judecatoreasca criticata, a fost pronuntata cu o incalcare esentiala a legii, ceea ce a determinat o solitionare gresita a cauzei pe fond.

Totodata, aceasta este si vadit netemeinica", declara, in scris, Ilie Botos, procurorul general al Romaniei.

Daune in instanta

In prezent, exista o hotarare a Tribunalului Sibiu, care-l obliga pe primarul Klaus Johannis sa puna in aplicare o decizie Curtii de Apel Cluj.

In contextul acesteia se arata ca „decizia obliga primarul municipiului Sibiu sa emita dispozitia de restituire in natura in favoarea reclamantei Trif Marioara (mama lui Trif, al carei mandatar este acesta – n.r.), pentru cota de ½ din imobilul inscris in C.F 14079.

Obliga paratul sa plateasca daune cominatorii de 500.000 lei pe zi de intarziere, de la data ramanerii definitive a prezentei hotarari si pana la emiterea dispozitiei. Obliga paratul sa plateasca reclamantei suma de trei milioane lei, cheltuieli de judecata partiale".

Stramutarea stramutarii

In data de 22 aprilie 2005, Mihai Trif a fost nevoit sa se prezinte din nou in instanta pentru rejudecarea stramutarii procesului de la Curtea de Apel Cluj-Napoca spre o alta locatie. "Procurorul Berghezan a facut cerere de stramutare a procesului de la Cluj intr-un alt oras, pentru ca aici pierdea teren , judecandu-se corect.

In 8 decembrie 2004, facusem eu cerere de stramutare de la Alba la Cluj, ca sa nu-si exercite influenta asupra procesului, fiind deja la acel moment procuror inspector pe langa Curtea de Apel.

Desi eu m-am opus stramutarii procesului din rasputeri, prin relatiile sale si-a aranjat judecarea in faza urmatoare la Pitesti, unde are relatii. Asa ceva nu se poate in justitia romaneasca, voi cauta sa ajung la forurile cele mai inalte pentra a obtine ceea ce mi se cuvine de drept."

Cu jalba la ministrul Justitiei

„Voi face demersuri sa ajung pana la Monica Macovei, pentru a reclama nedreptatea ce mi s-a facut de atatia ani de catre procurorul Berghezan, care a influentat factori de decizie din justitie, pentru a dobandi un bun care nu era al lui.

Voi denunta legaturile de complicitate existente intre Berghezan si procurorul general Ilie Botos, in decizia netemeinica primita de la Curtea Suprema de Justitie", conchide in final Mihai Trif.

--------------

„In conformitate cu prevederea articolului 27, litera F, din Legea nr. 92/1992 si ale articolului 330 din Codul de Procedura Civila, in vigoare la data cand hotararile judecatoresti au devenit irevocabile, si ale articolului 2, alineatul 3, din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 58, se declara recurs in anulare, impotriva deciziei civile nr. 2365 din 13 octombrie 2003, a Curtii de Apel Cluj.

Hotararea judecatoreasca criticata, a fost pronuntata cu o incalcare esentiala a legii, ceea ce a determinat o solitionare gresita a cauzei pe fond.

Totodata, aceasta este si vadit netemeinica", Ilie Botos, procurorul general al Romaniei, la data de 4 aprilie 2005, la un an si jumatate de la aborgarea recursului in anulare.