Biroul Informare si Relatii Publice al Curtii de Apel Alba Iulia a facut publice, ieri, motivele care au stat la baza eliberarii din arest preventiv a celor noua inculpati din judetul Hunedoara cercetati penal in dosarul "Aurul dacilor".
Magistratii au decis ca pana la prezentarea propunerii de arestare preventiva nu sunt probe sau indicii temeinice privind infractiunile pentru care sunt cercetati inculpatii, care sa justifice luarea acestei masuri.
Mai mult, unul dintre cei cercetati, Ioan Vasinca, care a plecat in Belgia, poate ingreuna ancheta procurorilor, care se vad pusi, astfel, in situatia de a nu avea cui prezenta dosarul.
De asemenea, din cauza hotararii judecatorilor de a-i elibera pe inculpati exista posibilitatea de a se face presiuni asupra martorilor.
Judecatorii Curtii de Apel au invocat faptul ca, pana la momentul sesizarii instantei cu propunerea de arestare preventiva nu au fost gasite bratarile dacice, evaluate de procurori la 2 milioane de dolari.
Curtea de Apel Alba Iulia a pronuntat, in data de 21 iunie 2005, o incheiere penala prin care a admis recursurile declarate de inculpatii Ciprian State Hidisan, Ion Nedelcu, Florin Ioan Nistor, Mugur Niu Nedelcu, Mihai Zerkula, Iulian Ceia, David Magda, Sorin Florin Popa si Petru Ioan Groza impotriva sentintei pronuntate de Tribunalul Hunedoara si a fost respins recursul declarat de Parchetul de pe langa Curtea de Apel Alba Iulia impotriva aceleiasi incheieri.
"Declaratiile unor martori si prezentarea unui film in care au fost implicate persoane in gasirea unei pretinse bratari dacice din aur in situl arheologic Sarmisegetusa Regia din Muntii Orastiei nu sunt probe suficiente pentru a dovedi existenta si apartenenta acestor bunuri la proprietatea publica.
In baza unei singure depozitii nu poate fi luata masura arestarii preventive pentru infractiunile de santaj si violare de domiciliu.
Probele dovedesc ca au fost efectuate detectii si sapaturi in situl arheologic Sarmisegetusa Regia din Muntii Orastiei, iar sesizarile organelor de cercetare penala despre aceste fapte au fost facute incepand cu 5 ani in urma si pana cu 10 luni inainte de data formularii propunerii de arestare preventiva", se arata intr-un comunicat emis de Curtea de Apel.
Cu toate acestea, exista mari semne de intrebare legate de decizia judecatorilor de a elibera grupul de crima organizata condus de fostul politist devean Iulian Ceia. Urmare a deciziei judecatorilor, unul dintre inculpatii in acest dosar, Ioan Vasinca, a plecat din tara, el aflandu-se, in prezent, in Belgia.
Gestul acestuia care poate fi interpretat drept o sustragere de la urmarirea penala, poate ingreuna activitatea procurorilor, care se vad, astfel, pusi in situatia de a nu putea trimite dosarul in judecata pana la intoarcerea lui Vasinca in Romania.
De mentionat ca Ioan Vasinca, alaturi de alti doi inculpati - Ioan Alberto Deak si Marcel Adrian Nistor - au fost cercetati, inca de la declansarea actiunii penale, in stare de libertate, ei nefiind arestati de Tribunalul Hunedoara, alaturi de ceilalti noua suspecti, care au fost eliberati, ulterior, de Curtea de Apel Alba Iulia.
Unul din principalele motive pentru care procurorii au cerut mentinerea gruparii in arest a fost posibilitatea acestora de a influenta martorii. Surse oficiale sustin ca dupa eliberarea din arest, membrii grupului fac mari presiuni asupra martorilor pentru a-si modifica declaratiile.
In motivarea deciziei luate de judecatori se sustine ca "bratarile dacice nu s-au aflat in posesie si proprietate publica, nu au fost supuse unor proceduri de clasare potrivit Legii 182/2000, deoarece nu au fost gasite". De asemenea, in opinia judecatorilor, piesele dacice ar fi trebuit sa se afle in posesia sau detentia unei persoane in momentul sustragerii.
"Res nulius (lucrurile care nu apartin cuiva) si res derelictae (lucrurile abandonate de posesorul lor) nu pot constitui obiect material al furtului", mai arata cei trei judecatori care au decis eliberarea inculpatilor.
Referitor la aceste precizari, Legea 182, privind protejarea patrimoniului cultural national mobil, prevede ca bunurile arheologice, numismatice, paleontologice sau geologice descoperite in cadrul unor activitati sistematice cu scop arheologic sau geologic, precum si cele descoperite intamplator, prin lucrari de orice natura efectuate in locuri care fac obiectul exclusiv al proprietatii publice intra in proprietatea publica potrivit dispozitiilor legale.
Ultimele precizari se refera exact la situatia bratarilor dacice, descoperite de gruparea lui Ceia in zona Cetatii Orastioara de Sus din Muntii Orastiei (judetul Hunedoara), astfel incat motivele invocate de judecatori, din acest punct de vedere, nu se justifica.
De mentionat ca Cetatea Orastioara de Sus este inclusa pe lista siturilor arheologice si a fost declarata zona de interes national printr-o ordonanta de Guvern.
