Anul 2005 a fost unul indoliat pentru lumea crestinatatii, moartea Papei Ioan Paul al II-lea si a Mitropolitul Ardealului, I.P.S. Antonie Plamadeala, aducand multa durere in sufletele crestinilor catolici si ortodocsi. Credinciosii ortodocsi romani au avut insa, ulterior, un alt motiv de tristete, si anume impartirea Mitropoliei Ardealului in doua entitati distincte.

S-au nascut, astfel, Mitropolia Sibiului, Covasnei si Harghitei si Mitropolia Clujului, Vadului si Feleacului, prima cu scaunul la Sibiu, iar cea de-a doua la Cluj-Napoca. Pana la divizarea Mitropoliei Adealului s-au dus, insa, lupte crancene in interiorul Bisericii Ortodoxe Romane.

O parte a inaltilor prelati a fost pentru mentinerea unitatii transilvane si, deci, a scaunului mitropolitan pe care a stat la Sibiu Andrei Saguna, iar o alta pentru mutarea lui la Cluj. Cum mitropolit al Ardealului a iesit la vot cine nu trebuia, adica Episcopul Caransebesului, P.S.

Laurentiu Streza, cei care doreau mutarea centrului de greutate la Cluj s-au razgandit si au optat pentru infiintarea unei a doua mitropolii in Transilvania. In fruntea acestora din urma s-a aflat I.P.S. Bartolomeu Anania, Arhiepiscopul Clujului, care, de curand, a si fost inscaunat intai statator al nou infiintatei mitropolii.

Meritul pentru mentinerea scaunului la Sibiu apartine Prea Sfintitului Ioan

In toata aceasta perioada tulbure, "sforile" trase la cel mai inalt nivel au permis si chiar au incurajat aparitia numeroaselor speculatii. In diverse cercuri s-a zvonit, astfel, inclusiv ca P.S. Ioan Selejan, Episcopul Covasnei si Harghitei, ar fi fost de partea impartirii Mitropoliei Ardealului si, implicit, a I.P.S. Bartolomeu Anania si a P.S.

Andrei Andreicut, Episcopul Albei Iulia, si impotriva I.P.S. Laurentiu Streza, la acea vreme proaspat inscaunat ca urmas al Mitropolitului Antonie. Odata cu trecerea timpului, insa, s-a dovedit ca lucrurile au stat cu totul altfel. Multa lume nu stie, spre exemplu, ca pentru ca o mitropolie sa existe trebuie ca ea sa aiba incluse obligatoriu o arhiepiscopie si o episcopie.

Ori actuala mitropolie ce are scaunul la Sibiu n-ar mai fi putut fiinta daca Episcopia Covanei si Harghitei ar fi ales sa se alature nou infiintatei mitropolii de la Cluj. Faptul ca impartirea nu trebuia sa aiba loc niciodata sau ca ea, daca tot s-a facut, trebuia sa fie una echitabila a nascut si continua sa nasca noi si noi discutii.

Promotorii divizarii Mitropoliei Ardealului au asteptat moartea I.P.S. Antonie Plamadeala

Intrebat cum s-a ajuns la ideea ruperii Mitropoliei Ardealului, Prea Sfintitul Ioan, Episcopul Covasnei si Harghitei a spus: "Este evident ca aceia care s-au gandit mai in profunzime la impartirea Mitropoliei Ardealului au asteptat momentul plecarii din aceasta lume a Mitropolitului Antonie Plamadeala. Daca Antonie ar mai fi trait un an, doi, altfel ar fi stat lucrurile.

In principiu, eu care stiu ce inseamna unitate transilvana, nu am fost foarte incantat, in momentul zero al discutilor, cu impartirea mitropoliei.

Totusi, trebuie sa va spun ca discutasem odata cu Vladica Bartolomeu de la Cluj si i-am spus ca am trecut de momentul 1989, ca ne aflam intr-o alta perspectiva si ca reorganizarea bisericii noastre trebuie sa corespunda necesitatilor pastoral misionare ale inceputului Mileniului III. Pe vremea regimului comunist in tara s-au desfiintat episcopiile. Am propus, deci, la acea vreme, Sinodului regandirea structurilor bisericesti."

Asa cum Saguna a organizat si a ridicat aceasta forma de organizare, acum sa regandim si noi, in libertate, noi structuri bisericesti. Am spus in Sinod ca ar fi bine sa mai apara mitropolii. Sunt orase - Targoviste si Alba Iulia -, care au fost capitale de tara.

De ce sa nu fie si acolo cate o mitropolie? Eu am fost, deci, de cu ani in urma, adeptul unei gandiri care sa cuprinda perspectiva reorganizarii Patriarhiei Ortodoxe Romane, astfel incat o noua impartire sa fiinteze macar un secol. Acum sunt posibilitati pentru a fi create mai multe episcopii si mitropolii, care sa fie mai mici. Ar fi proprii episcopiile infiintate la nivelul judetelor de astazi.

Intr-un judet sunt acum atatia credinciosi cati poate avea toata Tara Romaneasca in timpul lui Mircea cel Batran. Si, bun inteles, atunci sa infiintam cate o mitropolie la cinci judete. Oricum deja Romania e creionata in opt regiuni de dezvoltare, ceea ce inseamna ca, iata, si lumea europeana vine catre noi si spune ca este necesara o noua impartire.

Asta, practic, ar insemna sa avem cate o mitropolie pe fiecare din cele opt regiuni de dezvoltare si, cum spuneam, cate cinci episcopii in fiecare dintre acestea. Ca, pana la urma, oricum mitropolia nu este o suprastructura a episcopiei decat la nivel administrativ."

Se gandea o reorganizare a bisericii

"Totusi, razboiul din biserica a pornit de la faptul ca anumiti episcopi au ravnit la scaunul lasat liber, prin disparitia dintre noi, de Antonie Plamadeala", a sunat urmatorul enunt. Iar Episcopul Ioan a recunoscut ca asa este: "Absolut.

Unul dintre motivele pentru care s-a declansat brusc impartirea mitropoliei s-a datorat disparitiei Mitropolitului Antonie si, implicit, a alegerilor care au urmat imediat. Dar, indiferent cine ar fi iesit mitropolit, eu va asigur ca oricum deja exista o regandire a organizarii bisericii noastre.

Noi avem deja modelul bisericii din Grecia, unde ortodoxia este cea mai limpede si unde toate episcopile sunt mitropolii. Un episcop are intre 50-70 de parohii si, deci, cunoaste foarte bine credinciosii. Intr-adevar, asa cum spuneti, la mijloc a fost o oarecare suparare.

Eu am vorbit si cu profesorii universitari de teologie de la Sibiu, care sunt oameni luminati, si mi-au spus ca se gandeau si ei la o impartire mai echitabila a Mitropoliei Ardealului, care a avut un rol cu totul deosebit in pastrarea unitatii si identitatii romanesti din Transilvania."

Mentinerea intacta a Mitropoliei Ardealului avea si riscuri

Apoi, P.S. Ioan a recunoscut si ca acest lucru, adica impartirea echitabila, nu s-a intamplat si a facut o paralela cu biserica greco-catolica: "Papa de la Roma a ridicat, pe 16 decembrie 2005, biserica greco-catolica de la Blaj la nivel de Mitropolie Majora, ceea ce in canoanele noastre ortodoxe inseamna patriarhie.

Avand deja rangul de patriarhie, acum circula ideea ca aceasta mitropolie majora s-ar putea sa se reorganizeze si sa apara la Cluj si la Oradea cate o mitropolie greco-catolice, care sa-i fie sufragane celei de la Blaj. Daca nu faceam, deci, pasul impartirii mitropoliei noastre, Ardealul ar fi fost reprezentat de un fel de patriarhie, doua mitropolii si cateva episcopii greco-catolice.

Aceasta desi, in toata tara, greco-catolicii sunt 190.000. Ei bine, problema nu e de concurenta, sa ne uitam noi in curtea vecinului. Eu de fel gandesc si organizez lucrurile practic si cred, prin urmare, ca un numar mai mare de episcopii si mitropolii este necesara in acest moment. Oare nu se cade ca acolo unde este un centru de regiune sa fie si un mitropolit?!" (Doru Feldiorean)