Mandria Bihorului e data la topit. Olteanca Lili Schutz, afacerista al carei renume a ajuns nu o data subiectul presei din intreaga tara, femeia care a falimentat cele mai importante doua intreprinderi de productie legumicola si de fructe din Romania, isi face singura legea in Bihor.

Cum vrea si sub protectia, de neinteles, a institutiilor statului, care se fac ca nu vad cat de flagrant si abuziv e incalcata legea. Serele oradene, puse sub sechestru asiguratoriu, deci intangibile in ceea ce priveste instrainarea, sunt demolate de madam Schutz cu flexul. Taiate si date la fier vechi.

Serele oradene au fost, pana in 1990, al doilea mare exportator de legume din tara. Situatia s-a schimbat dupa 1989, la fel ca in cazul firmelor cu capital de stat. De-a lungul anilor, numarul salariatilor de la ORSER Oradea a scazut continuu.

Daca prin 1989 erau peste 1.200 de angajati, sapte ani mai tarziu numarul celor incadrati in munca la serele de pe Soseaua Borsului se ridica la ceva peste 600 de persoane.

Totul a culminat cu preluarea societatii de catre Worldser, o societate din Tuglui, administrata de Maria Schutz, administratorul unei alte societati profitabile candva - Serele Codlea din Brasov. Firma falimentata de Lili Schutz, care acum continua sa aplice aceeasi stratagema si la Oradea.

GAZETA a descoperit manarelile femeii care nu demult se lauda pe la sindrofiile simandicoase cu anturajul si protectia ex-premierului Nastase. Din ordinul lui Schutz, cele mai noi solarii unde ar putea fi revigorata productia serelor, sunt taiate cu flexul si vandute la fier vechi. Nu la gramada, pentru ca Lili nu e proasta.

A incercat o smecherie de care s-a prins acum trei ani ca e foarte profitabila, dar care nu i-a iesit.

Daca ar fi fost, totusi, sa-i iasa, madam Schutz ar fi incasat bani din doua locuri, si de la o firma de asigurare, unde si-a pus sub ocrotire serele, si de la o firma de fier vechi din Galati, unde demolatoarea e un client permanent.

Ideea

In urma caderilor masive de zapada din februarie 2003, o suprafata de aproximativ 8 hectare de solarii din sere s-a prabusit. Directorul economic al ORSER, Grigore Scrofan sustine ca, de pe urma prabusirii fermei numarul 2, s-au incasat 3 miliarde de lei.

Alte surse ale GAZETEI spun ca banii au fost mult mai multi, vreo 8 miliarde de lei, adica cu ceva mai mult decat a platit Schutz pe ORSER, cand le-a cumparat. "Banii incasati cu titlul de despagubire au fost reinvestiti", declara Grigore Scrofan.

"Intreaga suma a fost folosita pentru achizitionarea de sticla, pentru acoperirea serelor. Terenul afectat a fost degajat de schelet si sticla sparta".

Ion Rosu, directorul comercial al ORSER, sustine ca pentru amenajarea serelor cazute s-au cheltuit 10 miliarde de lei vechi. "Au fost cheltuieli exorbitante, s-au facut cheltuieli de taiere si degajare a terenului", afirma Rosu.

Momentan, locul, care candva era adapostit de o parte din serele oradene, e un simplu teren arid care a inghitit, misterios, zece miliarde.

Calamitatea naturala din urma cu trei ani i-a dat idei oltencei Lili Schutz.

Teapa

Dupa ce a vazut cati bani a incasat din prima de asigurare, femeia s-a prins ca afacerea cu despagubirile e buna. Asa ca in toamna anului trecut 2005 a decis sa incerce sa-si forteze norocul.

Daca, daca o mai da Domnul o zapada ca-n 2003 si mai pune mana pe cateva miliarde bune, fara sa faca nimic... De fapt, nu chiar mai nimic, pentru ca de facut tot a facut ceva.

Adica a dat ordin ca structura de rezistenta a celor mai nou construite solarii, situate pe partea dreapta a Soselei Borsului (in sensul de mers spre Vama Bors) sa fie sabotata. Mai precis, din doi in doi, stalpii de sustinere ai serelor au fost taiati si vanduti la fier vechi.

Logica e simpla si nu trebuie chiar sa ai minte de oltean smecher sa-ti pice fisa la o astfel de tentativa de manarie. In schimb, s-o si pui in practica trebuie sa ai tupeu de oltean. Schutz a sperat ca serele sa se prabuseasca la prima zapada si sa ia din nou o despagubire grasa.

Insa de data asta s-a fentat, pentru ca nici vremea, si nici hazardul nu au ajutat-o. Dar de aflat, s-a aflat ce-a facut. Iar GAZETA are si dovezile.

Partea de schelet metalic a fost vanduta la fier vechi, catre o firma din Galati. Niciunul dintre directorii ORSER nu s-au scandalizat de pe urma deciziei de a sabota 35 de hectare de sera. La fel cu ei, liderul sindical Vasile Morar, in loc sa urmareasca interesele angajatilor, tine isonul devalizarii ORSER.

Situatia taierii stalpilor le e cunoscuta directorilor. "S-a decis taierea pilonilor de sustinere in serele care sunt casate si neproductive", declara directorul comercial al ORSER, Ion Rosu. Motivatia acestei decizii este de-a dreptul hilara.

"Stalpii s-au taiat din doi in doi pentru ca halele sa se incline incet pana la cadere. Asteptam sa cada serele ca sa putem elibera terenul", spune Rosu.

Nici unul dintre directori, oamenii de paie ai madamei Schutz nu recunoaste, insa, ca aceasta ar fi fost o incercare de incasare a unor sume sub titlul de despagubiri, dupa reteta din 2003.

Desi zapada asteptata n-a mai cazut, o parte din structurile metalice slabite deja a inceput sa cedeze, iar acum se asteapta despagubiri de la firma asiguratoare, cu care se presupune ca Schutz are o combinatie. Peste 45 de hectare apartinand de ORSER, care candva produceau tone de legume, sunt acum in paragina.

"Fierul vechi de pe zonele dezafectate e vandut, iar banii reinvestiti in plata salariilor", sustine directorul Ion Rosu. "Pana acum, ORSER a colectat peste 6 miliarde de lei din vanzarea fierului vechi", confirma directorul comercial.

Ce nu se leaga in povestile directorilor ORSER este insasi vanzarea de fier vechi, vanzare care este ilegala din moment ce totalitatea bunurilor sunt puse sub sechestru.

ORSER sub sechestru

Procedura de faliment a ORSER a fost demarata de Electrocentrale Oradea, in vederea recuperarii unei datorii de peste 50 de miliarde de lei. Datorii insemnand energie termica livrata pentru incalzirea solariilor dar neplatita. Nicolae Salagian, avocatul Electrocentrale Oradea, este cel care instrumenteaza cazul recuperarii datoriei.

"Datorita debitului mare catre Electrocentrale, am cerut deschiderea procedurii de falimentare", spune Salagian. "ORSER a facut recurs, iar cazul s-a stramutat, in prima instanta la Pitesti. A doua stramutare a fost in judetul Arges. Intre timp, desi nu aveau voie, ORSER au vandut bunurile care erau deja puse sub sechestru.

Conform unei expertize, acestia nu mai au aproape nimic", continua avocatul. Referitor la procedura de faliment, directorul general al ORSER, Stefan Tascianu sustine ca nici nu poate fi vorba de asa ceva. "ORSER nu este in faliment, inca functioneaza", declara acesta.

Tascianu sustine ca bunurile ORSER au fost vandute inainte de punerea sub sechestru si ca legea nu a fost incalcata. "Sechestrul pe bunurile ORSER a fost pus in aprilie-mai 2004, dar bunurile respective au fost vandute inainte", spune acesta.

"Sechestrul s-a pus pe balanta contabila din decembrie 2003, pe tot ce aveam", declara directorul general .

"Din decembrie, de la balanta, si pana in aprilie 2004, data sechestrului, am fost nevoiti sa vindem niste bunuri si sa ne facem rasadurile la Brasov, la Campia Turzii", confirma si directorul economic Grigore Scrofan.

Instrainarea bunurilor s-a facut catre SC Gini Transcom Craiova, firma apartinand tot Mariei Schutz. Una dintre clauzele contractuale ale tranzactiei a fost ca bunurile sa fie rascumparate de catre ORSER la pretul cu care au fost vandute, lucru recunoscut si de catre directorii din Oradea.

Cu toate ca ORSER trebuie sa achite o chirie modica catre Gini Transcom, pentru utilizarea imobilelor vandute, Stefan Tascianu recunoaste ca plata se face doar pe hartie.

"Este vorba despre o suma modica ce, oricum, se rezolva prin compensare cu rasaduri sau ingrasamant", afirma si directorul commercial Ion Rosu. Niciunul dintre directori nu pare, insa, a sti exact despre ce este vorba.

Intrebati de reporterii GAZETEI care sunt bunurile care au intrat sub sechestru, nimeni nu le-a putut trece in revista. Avand in vedere ca marea majoritate a bunurilor au fost instrainate, ORSER nu mai are cum sa acopere gaurile Mariei Schutz. GAZETA a fost curioasa daca ORSER are bunuri pentru efectuarea executarii silite.

Raspunsul directorului Tascianu a fost simplu si atotcuprinzator: "Nu".

Vinitura de Craiova

Cel care a adus-o la Oradea pe Maria Schutz a fost Ioan Fitarau, fostul director general al ORSER. In cativa ani, cei doi au legat o stransa relatie de afaceri, in vremea aceea Schutz fiind patroana serelor Codlea.

Prima afacere cu ORSER a constat in achizitionarea de catre cei din urma a unei instalatii de irigare prin picatura, Schutz fiind singurul importator din tara a acestui tip de produs.

Supraevaluata si achitata cu bani frumosi, instalatia a functionat pentru scurt timp, dupa care era numai buna de pus in rama, principala atributie fiind de decor. Manarelile au inceput prin 2000-2001, cand Fitarau a inceput procedura de intabulare a terenurilor aferente constructiilor serelor de pe strada Borsului.

Suprafata totala era de aproximativ 100 de hectare si era folosita, anterior intabularii, prin concesionare de la Statul Roman.

Fitarau a fost maestrul de ceremonii al intabularii ilegale a unei suprafete de 6 hectare de teren, care avea destinatia de livada de pomi fructiferi, pe partea dreapta a soselei inspre localitatea Bors, cu front la strada, un teren acum extrem de valoros, valorand la pretul pietei peste 2,5 milioane de dolari.

Szabo Zoltan, directorul adjunct al Directiei pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Bihor, spune ca intabularea pe un astfel de teren este imposibila din punct de vedere legal. "Terenurile concesionate de catre stat nu pot fi intabulate sub nicio forma", declara acesta.

"Daca s-a reusit o intabulare de acest fel, nu stiu prin ce metode s-a facut, dar legal este imposibil", conchide Szabo. Fitarau a reusit intabularea a sase hectare din terenul agricol concesionat de Statul Roman, in mod ilegal.

Ulterior, suprafata a fost vanduta, in 20 februarie 2005, pe bani de nimic firmei Gini Transcom Craiova, unde actionar majoritar este nimeni alta decat Maria Schutz.

Modul prin care olteanca a pus mana pe un teren care a fost proprietate de stat sta in atentia Agentiei Nationale a Domeniilor Statului dar care, pana acum, nu a miscat un deget sa demonstreze ilegalitatea.

Subventii pe facturi "umflate"

Despre Schutz se pot scrie multe, insa scopul GAZETEI nu este de a dezvolta un serial despre matrapazlacurile femeii care, daca ar fi facut afaceri curate si perfect legale, nu ar fi ajuns veci pururi subiect de presa. Punctam, insa, momentele cele mai importante care o leaga de subiectul falimentarii ORSER.

In 2004, tot sub obladuirea guvernului PSD, Schutz a dat lovitura. Printr-o serie de masinatiuni ale conducerii ORSER, terminatoarea Schutz a obtinut o subventie pentru productie agricola, in valoare de 9 miliarde de lei vechi.

Pentru atragerea subventiei de la stat, conducerea ORSER au umflat cu nerusinare actele referitoare la cantitatile de produse livrate, scazand pretul de livrare. Subventiile pentru agricultura se dau in urma analizei cantitatii de productie agricola realizata.

Umflarea cantitatii de productie agricola, evident doar pe hartie, s-a facut cu buna stiinta, avand ca scop final obtinerea unei subventii mai mari.

Manevra din 2004, in urma careia Schutz s-a ales cu 9 miliarde date de Statul Roman in urma unor declaratii false, s-a facut cu participarea mai multor agenti economici, clienti ai ORSER. Acestia primeau facturi pe care figurau cantitati mai mari decat cele furnizate si platite.

Falsurile au fost descoperite si de catre Curtea de Conturi Bihor, care a demonstrat ilegalitatea si a obligat-o pe Schutz sa dea, in final, inapoi banii primiti necuvenit.

Un alt criteriu pentru acordarea subventiei de acest tip este incalzirea serelor cu agent termic. In perioada respectiva, insa, ORSER era decuplata de la furnizorul termic CET 1 Oradea, din cauza restantelor. Pentru a fenta legea, Schutz a documentat dosarul cu facturi de plata a energiei termice de la Campia Turzii.

De-a dreptul hilar este faptul ca comisia de analiza in vederea acordarii subventiei nu a realizat ca este imposibil ca o societate din Oradea sa fie incalzita cu abur adus taman din judetul Cluj, adica de la vreo 200 de kilometri...

Curtea de Conturi Bihor a efectuat un control la ORSER, in urma caruia s-au identificat mai multe manareli si, desi era normala tragerea la raspundere a vinovatilor, Curtea s-a multumit doar sa-i arate cu degetul.

Fisa privind rezultatele controlului efectuat la ORSER de catre Curtea de Conturi prevedea ilegalitatea solicitarii si incasarii "unui sprijin direct al statului prin acordarea de subventii pe produs in anul 2004 producatorilor agricoli din sectorul vegetal pentru produsele valorificate pe piata interna mai mare decat cel legal cuvenit".

Potrivit aceleiasi fise, Curtea de Conturi Bihor vroia sa remedieze neregula prin "sesizarea Tribunalului Bihor pentru stabilirea raspunderii juridice si recuperarea prejudiciului constatat". Pe baza raportului eliberat de Curtea de Conturi, Schutz a fost obligata sa returneze banii inapoi la stat, lucru care s-a si intamplat.

Stefan Tascianu, Directorul General ORSER, imbarcat in functie in 2004, stie de neregulile gasite de Curtea de Conturi. "Au fost identificate anumite probleme, dar am facut contestatie la concluziile Curtii, pe care le consideram eronate", declara acesta.

"Subventia respectiva ni se acorda pentru marfa vanduta si incasata. Nu se pot face manareli. Daca le faceam, eram de mult legati", a conchis, vrand a parea convingator, Tascianu.

Lucru evident, toti cei trei directori plantati de Schutz la conducerea ORSER nu prea stiu cum sa scoata camasa atunci cand sunt luati la bani marunti. Sustin sus si tare ca treburile sunt mai mult decat roz la serele oradene, ca treaba merge spre bine si ca sunt sanse ca serele sa revigoreze.

Realitatea este, insa, alta, smechereste ascunsa de ochii opiniei publice si stiuta doar de cativa. Ajunsa chiar si in atentia serviciilor secrete, Schutz nu mai poate face chiar ce vrea cu ORSER.

Chiar daca acum pare a fi prea tarziu, pentru ca serelor oradene pare sa li se fi pus definitiv cruce, cert este ca manarelile lui Lili Schutz ies la iveala una dupa alta.

Potrivit Ministerului de Finante, societatea ORSER figura, in 2004, cu datorii catre Statul Roman ce depaseau 100 de miliarde de lei vechi, gaura ce va putea fi astupata cu greu de patroana Schutz. Pe langa datoriile catre Finante, ORSER trebuie sa mai acopere peste 50 de miliarde datorate Electrocentrale Oradea.

Cu toate ca bunurile care nu au fost vandute inca sunt puse sub sechestru, iar ORSER se afla in plin proces de faliment, directorul Tascianu vrea sa revina in forta: "Noi vrem sa lucram. Am fost in elita. Trebuie sa revenim".

Privatizate in anul 2000, serele Codlea au fost adjudecate in mod cel putin ciudat de catre Maria Lili Schutz.

La respectiva licitatie au participat trei candidati: o firma dubioasa din Tuglui - Agro 2001 ( reprezentata de Schutz), Asociatia Salariatilor "Sere Codlea" si omul de afaceri brasovean Ioan Nicolae - patron al Fotbal Club Brasov.

Victorioasa a iesit Schutz, afacere paguboasa efectuata de Statul Roman, deoarece garantia depusa pentru licitatie, de 2,6 miliarde de lei vechi, a constituit-o de fapt banii Serelor Codlea, unul dintre cei mai mari producatori de fructe, legume si flori din tara.

Satula si cu buzunarele pline de pe urma tunului Codlea, Maria Schutz si-a indreptat atentia catre ORSER, societate pe care a falimentat-o in scurt timp.