S-a nascut in 22 decembrie 1952, la Roma. In 1975 a obtinut diploma in Stiinte politice-Afaceri la Universitatea Internationala “La Sapienza” din Roma. In 1978 si-a inceput cariera diplomatica in cadrul Directiei Generale Afaceri Politice, Ministerul Afacerilor Externe, Roma.

A fost membru al Delegatiei italiene la Conferinta CSCE de la Madrid si prim secretar de Legatie pentru probleme comerciale la Ambasada Italiei din Bagdad (Irak) si in Paris (Franta). A fost prim consilier al Ambasadei Italiei la Washington (SUA) si al Delegatiei Permanente a Italiei la NATO. Din 2005 este ambasador al Italiei pentru Romania si Moldova.

Printre pasiuni se numara lectura, plimbarile pe jos si cu bicicleta, calatoriile. Este casatorit cu Anna Rita De Luca.

In exclusivitate pentru cititorii GAZETEI, ambasadorul Italiei in Romania si Moldova, Excelenta Sa Daniele Mancini, vorbeste despre relatiile bilaterale dintre cele doua tari si anunta ca in aceasta vara si-a programat o vizita in Maramures.

Daniele Mancini este ambasadorul Italiei la Bucuresti din anul 2005. Desi este convins ca relatiile economice dintre cele doua tari sunt foarte importante, ambasadorul Mancini considera ca dimensiunea culturala ar trebui sa fie piatra de capatai.

Reporter: Cum ati caracteriza relatiile romano-italiene din ultimii ani?

Daniele Mancini: Splendide in orice sector. Italia a fost intotdeauna o mare sustinatoare a intrarii Romaniei in NATO si a intrarii in Uniunea Europeana de la 1 ianuarie 2007. Din punct de vedere politic, relatiile dintre cele doua tari au fost reglementate de un parteneriat strategic semnat in 1997.

Chiar daca acest acord este complet si de perspectiva, relatiile dintre Italia si Romania s-au dezvoltat atat de mult, incat sa conduca la o “road map” care in 2007 va culmina cu semnarea unui acord mai exhaustiv si actual.

Italia si Romania colaboreaza deja in diferite parti ale lumii pentru a garanta pacea si securitatea si nu exista nicio indoiala ca alaturarea Romaniei la “familia europeana” va conferi forta dimensiunii meridionale a UE, contribuind in mod eficient la controlul frontierelor Europei intr-o zona critica pentru siguranta internationala.

Rep.: Este factorul economic cel mai important aspect al relatiilor bilaterale dintre cele doua tari?

D.M.: Factorul economic, desi este important si foarte dezvoltat (Italia este primul partener comercial al Romaniei cu un interschimb care a depasit in 2005 cifra de 9 miliarde de euro), nu epuizeaza panorama relatiilor dintre cele doua tari. Ar fi, intr-adevar, restrictiv si incorect sa nu se tina cont de excelentele relatii politice, sociale si culturale.

Din punct de vedere cultural, afinitatea de limba si traditii va fi sarbatorita anul acesta in numeroasele evenimente organizate de Ambasada Italiei in colaborare cu Ministerul Culturii din Romania, in onoarea celor 1.900 de ani de la expeditia lui Traian.

In Romania, foame de Italia...

Rep.: Care este imaginea pe care o are Romania in Italia?

D.M.: Pozitiva. Romanii reprezinta prima comunitate de muncitori straini in Italia, se integreaza foarte usor datorita apropierii ca limba si obiceiuri, dar, uneori, imaginea pe care o reda mass media resimte efectul negativ al emigrarii clandestine.

In decembrie se va dezvolta la Bucuresti cea de-a doua editie a unui seminar, realizat de Ambasada in colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe roman, care va analiza, impreuna cu profesori, experti si oameni de afaceri ai ambelor state, schimburile de imagine din Romania in Italia si din Italia in Romania.

Rep.: Ce reprezinta pentru dumneavoastra functia de Ambasador?

D.M.: Prima mea sarcina ca Ambasador este aceea de a califica si a multiplica ocaziile de colaborare bilaterala in toate sectoarele: politic, economic si cultural. In Romania exista o adevarata “foame” de Italia, care nu poate fi niciodata satisfacuta pe deplin. Dar pentru a avea mai multa Italia in Romania trebuie, in opinia mea, sa se puna accentul pe cultura.

Acesta este obiectivul meu: de a inradacina si a extinde sectorul cultural, chemand la culegerea rezultatelor vechi si noi, interlocutori privati alaturi de institutiile de Stat.

Ma gandesc la Universitati, la institutiile locale, la asociatiile comerciale si profesionale care pot face mai activa prezenta lor pe teritoriul tarii prin actiuni cu caracter cultural, care sa intareasca imaginea Italiei.

Despre cel mai celebru roman

Rep.: Va place in Romania?

D.M.: Da, foarte mult. Eu si sotia mea, in cele sase luni care au trecut de la sosirea mea in tara dumneavoastra, am calatorit mult in Romania. Intentionez sa continui sa vizitez de cat mai multe ori provinciile romanesti pentru a cunoaste tot mai profund toate realitatile fizice, economice si culturale prezente in Romania si frumusetile teritoriului.

Sunt incantat de frumusetile din nordul tarii ca si de cele din sud, de miile de fatete ce se pot admira calatorind de la Constanta la Timisoara, ca sa nu mai vorbim despre Transilvania, Bucovina...

Rep.: Este potentialul turistic al Romaniei suficient de mediatizat peste hotare?

D.M.: Din pacate, Romania este inca putin cunoscuta ca tinta turistica in Europa. Inaltul potential al turismului in Romania are nevoie de structuri mai mari si de publicitate in strainatate.

Rep.: Ce va leaga de Maramures?

D.M: Inca nu am avut prilejul sa vizitez judetul dumneavoastra, dar imi propun sa ajung in iunie.

Rep.: Care credeti ca este cel mai celebru roman al tuturor timpurilor?

D.M.: Ionescu sau Brancusi, daca ne gandim la cultura contemporana, Decebal, daca vrem sa ne intoarcem cu 1.900 de ani in urma (ceea ce este legitim, dat fiind ca Romania se leaga de Dacia).

Optiuni si argumente

* Mare sau munte?

Ambele, dar... marea.

* Un vin bun sau o bere rece?

Apa de izvor.

* Alessandro Manzoni sau Victor Hugo?

Manzoni, dar Victor Hugo este unul din “parintii Europei”.

* Brigitte Bardot sau Nicole Kidman?

Sofia Loren sau Anna Magnani, uitandu-ne la doamnele cinematografiei italiene de dupa al doilea razboi mondial. Maria Grazia Cucinotta, daca ne indreptam privirea catre cinematografia contemporana.