Biodiversitate, beneficii economice, produse naturale vs. industrie alimentara - au fost cuvintele de ordine la intalnirea organizata de fundatia ADEPT, miercuri, 21 iunie, de la Saschiz, oaspete de seama fiind presedintele Slow Food International, italianul Carlo Petrini.

In Romania exista o singura grupare de adepti Slow Food, la Sighisoara, initiata in iulie anul trecut de cei de la ADEPT.

Vizibil incantat si convins de mesajul promovat prin miscarea SlowFood, primarul Ovidiu Soaita a propus infiintarea la Saschiz a celui de-al doilea "conviviu " al organizatiei. A fost gratulat pentru asta cu binecunsocutul "brava" de italianul Carlo Petrini.

Cum a inceput povestea?

Fundatia ADEPT lucreaza inca de la infiintare pe partea de biodiversitate a Transilvaniei, cu proiecte specifice in zona Sighisoara. Insa simpla idee de a pastra componenta de biodiversitate nu era de ajuns, trebuiau aduse si beneficii economice locuitorilor din zona, ca atare a inceput cautarea solutiilor.

Iar pentru ca turisti apreciau indeosebi mancarea din zona, s-a mers pe promovarea mancarii. Era nevoie si de ajutor specializat. "Am tot cautat, am discutat cu colegii din Anglia si am descoperit ca exista o organizatie care se cheama Slow Food si care incearca sa salveze produsele traditionale", povesteste Cristi Gherghiceanu, manager consultant ADEPT.

Invitati, cei de la Slow Food au venit sa cunoasca zona, le-a placut foarte mult ce au vazut, au analizat cu ADEPT-ul cam ce fel de produse s- ar putea promova, sugerand produsele cu grad de perisabilitate mic: miere si gemuri. De aici -ideea de "gemuri de Saschiz."

Pas cu pas

In februarie a.c. ADEPT a organizat un curs de igiena alimentara pentru gospodinele din Saschiz, Cloasterf, Crit, Mesendorf, Viscri, iar pe 4 iunie tot la Saschiz a avut loc un concurs de gemuri in urma caruia urmau sa fie selectate sortimentele ce vor fi prezentate la Terra Madre - un fel de Congres al mancarii, la care sunt asteptati in perioada 26-30 octombrie 2006 aproximativ 500 de participanti din 150 de tari ale lumii.

Juriul a avut o sarcina destul de dificila, pentru ca s-au strans atunci spre degustare 27 de sortimente de gem: din prune, capsuni, rabarbar, fructe de padure, piersici, etc.

La ora actuala se stie ca din zona Saschiz vor fi umplute 1.000 de borcane (aproximativ 250 de kg) cu gem de rubarbar, macese, gem de mere si din fructe de padure ce vor ajunge in octombrie la Terra Madre. Borcanele vor fi asezate in cosuri impletite din nuiele de mesteri din zona, cate patru borcane in fiecare cos.

De fapt, doua evenimente sunt organizate in paralel la Torino, in octombrie: Salono del gusto-unde sunt prezentate produsele si Terra Madre, unde vor functiona "ateliere de lucru " pe diferite teme: legi, regulemente protocol, productie pentru anumite produse, fiecare participant luand parte la workshop-ul de care este interesat.

"Am vrut pentru Terra Madre niste produse care sa sara un pic in ochi, daca se poate spune asa. Dar asta nu inseamna ca o sa producem numai astfel de gemuri, am si discutat cu colegii de la ADEPT si intentionam sa producem tot ce exista in zona si sa promovam produsele pe plan local in special turistilor care trec pe-aici " a explicat Cristi Gherghiceanu.

Pentru Terra Madre au fost selectati in acest an doi bucatari de la o comunitate locala, reprezentanti ai fermei biodinamice de la Boiu) care vor duce spre degustare branza si paine de casa), iar alte patru persoane vor reprezanta comunitatea producatorilor de gemuri din zona Saschiz.

"Gemurile de Saschiz" figureaza deja pe o lista in reteaua Slow Food, iar aceasta promovare la nivel mondial, prin Terra Madre, nu poate fi decat benefica, lumea o sa-si doreasca poate sa vina in zona Saschiz, sa cunoasca producatorii dar si sa descopere alte produse locale.

Mesajul Slow Food

Organizatia Slow Food International numara peste 83.000 de adepti din 107 tari, iar in tara noastra primul "Conviviu" Slow Food a luat nastere la Sighisoara, in iulie anul trecut, la initativa fundatiei ADEPT.

Presedintele organizatiei, Carlo Petrini, a pledat in cadrul intalnirii de la Saschiz pentru stoparea productiei industriale alimentare si incurajarea micilor producatori, pe principiul “calitatea in defavoarea cantitatii”.

"E necesar a salva si a promova produsele satelor noastre. Trebuie sa stopam productia industriala alimentara care foloseste conservanti, coloranti, arome sintetice, chimicale (…) si sa ne intoarcem la productia de calitate, e valabil pentru toata Europa.

Cred ca, in special in tara voastra trebuie promovate produsele naturale", a spus Carlo Petrini, facand un apel subtil la orgoliul celor care produc la scara micro.

In opinia acestuia, consumatorii romani au nevoie de educatie in ceea ce priveste alimentatia sanatoasa : "Daca dau mai putini bani pe mancarea de la supermarketuri, sa zicem, vor plati mult mai mult pentru medicamente. Si-atunci este bine sa economisim in ceea ce priveste medicamentele si sa cumparam produsele autohtone", a completat presedintele Slow Food International.

Altfel spus, producatorii mici ar urma sa fie relationati direct cu consumatorii, iar acest raport direct va consolida o noua agricultura, cu mai putine pesticide, fertilizatori, agricultura biologica, mai "sanatoasa".

Din spusele italianului Carlo Petrini miscarea Slow Food a castigat pana acum mai multe "batalii " in intreaga lume , circa 250 de produse, in special lactate fiind reactivate ca produse naturale bune de comercializare.

Pana si in SUA, unde fast food-urile sunt la putere, Slow Food incepe sa creasca ca si manifestare.

Carlo Petrini a povestit ca, odata ajuns in Romania, a intrat intr-un magazin alimentar si spre marea sa dezamagire a vazut multe produse importate din Italia, Germania sau produse industriale Romanesti.

"Un dezastru, calitate foarte slaba. Piata romaneasca nu poate absorbi toate porcariile din Europa, trebuie sa existe o productie romaneasca de calitate care, in acest fel, ajuta economia romaneasca", a punctat, radical, Petrini.

Produs de origine protejata

Prezent la intalnirea de miercuri si vizibil incantat de mesajul Slow Food, primarul Saschizului, Ovidiu Soaita, a propus ca in localitate sa ia fiinta un conviviu al organizatiei (o grupare de adepti).

Edilul sef al Saschizului a cerut explicatii despre felul in care este dovedita originalitatea unui produs traditional.

In opinia membrilor Slow Food, raspunsul ar trebui sa stea in "denuminarea produsului" , etichetarea lui ca "produs cu origine protejata" prin intermediul unui protocol intre micul producator si Ministerul Agriculturii ori autoritatea ce va fi abilitata sa se ocupe de acest domeniu.

Doar ca in Romania micii producatori nu exista pe hartie, nu exista conceptul de produs traditional care sa nu fie nevoit sa indeplineasca aceleasi conditii cu produsele industriale.

Problemele cu legislatia vor trebui rezolvate pe plan local, insa cei de la Slow Food s-au angajat sa ajute fundatia ADEPT in demersul sau de a promova produsele naturale ale zonei Saschiz, sa dea sfaturi de cum au reusit in alte tari sa faca denominarea produselor naturale si sa puna in legatura Ministerul Agriculturii din Italia cu cel de la Bucuresti si cu Autoritatea Nationala Sanitar Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor.

Locuitorii din Saschiz si din zona care au aflat de proiectul derulat de fundatia ADEPT in colaborare cu Slow Food sunt incantati de perspectiva de a face bani din postura de mici producatori, insa se tem de hatisurile birocratiei si de faptul ca pasesc oarecum pe un teren virgin in tara noastra.

De ce s-ar auzi doar de "gemurile de Saschiz" peste hotare?

Pana una alta, idei ar exista care sa isi traga sevele din istoria locurilor: tuica "curata" pe care o prepara localnicii din prune sau mere ar fi buna de promovat, de exemplu, au spus oamenii. Dar laptele de bivol? Cati bivoli cresteau sasii pe vremuri, acum nu mai exista nici unul.

Sa nu uitam hameiul pentru bere, cat hamei se recolta inainte de 1989 la fermele din imprejurimile Saschizului si cand ne gandim ca toata materia prima pentru fabricarea berii in tara noastra este adusa din strainatate!