Potrivit datelor statistice oferite de Directia Generala a Finantelor Publice Iasi, la sfarsitul lunii iunie, atunci cand se depune bilantul contabil, nivelul datoriilor societatilor comerciale iesene la bugetul de stat a atins cifra de 1.564.540.860.000 lei vechi, care sunt deja mai mari cu 12,4% fata de sfarsitul anului 2005.

Din 26.727 de agenti economici, figureaza cu datorii la bugetul de stat 8.810 societati, din care 1.433 au datorii mai mari de 1.000.000.000 lei vechi. Mare parte din datorii nici nu exista macar o speranta ca ar putea fi recuperate vreodata prin masuri de executare silita.

Asta pentru ca inspectorii fiscali nu gasesc la sediul firmelor decat cel mult un apartament in care a fost declarat sediul social, a carui valoare nu face nici macar un sfert din datoriile la stat.

Legislatie dura, dar pentru "catei"

Pentru a lupta mai eficient impotriva evaziunii fiscale, la presiunile Uniunii Europene a fost adoptata o legislatie dura, care prevede si pedepse privative de libertate.

Insa, pana acum, nici un evazionist iesean nu a dat ochii cu inchisoarea. Judecatorii spun ca scopul nu este de a-i pedepsi, ci de a recupera datoriile, iar unii chiar isi platesc datoriile in decursul procesului penal.

Chiar si asa, realitatea din cifre arata ca luptam cu "furculita" in ocean. Potrivit datelor oferite de Garda Financiara, in perioada ianuarie - septembrie au fost instrumentate 22 de dosare de evaziune fiscala, iar pentru cercetari au fost trimise la Parchet 38 de dosare.

Valoarea prejudiciului calculata in cele 22 de dosare de evaziune fiscala este de 56.879.700.000, adica aproximativ 3,6% din totalul datoriilor firmelor iesene la bugetul de stat. Comisarii de la Garda Financiara au verificat 1.754 de societati comerciale, iar in cazul a 1.368 de firme s-au dispus sanctiuni.

Numarul sanctiunilor aplicate a fost de 1.767. Au fost date amenzi in valoare de 31.549.400.000 lei vechi, din care s-au incasat 23.982.600.000 lei, iar restul daca nu au bani sa-si plateasca datoriile la stat, de ce ar avea de unde sa isi plateasca amenzile.

Valoarea marfurilor confiscte a fost de 31.104.200.000 lei.

Ce s-ar putea face cu datoriile la stat

Daca printr-un miracol, inspectorii fiscali ar reusi sa adune toti banii datorati de agentii economici la bugetul de stat, cu siguranta s-ar vedea o imbunatatire considerabila a conditiilor din scoli si spitale, am avea drumuri asfaltate si blocuri noi de locuinte.

Cu cele 1.564.540.860.000 lei vechi s-ar putea construi 19 blocuri de locuinte, s-ar putea asfalta 260 de kilometri de drum judetean pietruit, care ar reprezenta un sfert din reteaua actuala de drumuri, s-ar putea moderniza 10 clinici de spitale si s-ar putea construi doua camine studentesti, cu patru etaje si 400 de locuri.

Asta numai pe hartie, pentru ca, in rest, economistii de la Finante se spetesc luna de luna sa treaca niste cifre in catastife, iar de recuperat oricum stie toata lumea ca este o cauza demult pierduta.

Partea alba a evaziunii fiscale

Evaziunea fiscala poate fi realizata si la adapostul legii, pentru ca se permite sustragerea unei parti din materia impozabila fara ca acest lucru sa fie considerat contraventie sau infractiune. Evaziunea fiscala legala este posibila deoarece legislatia din diferite state permite scoaterea de sub incidenta impozitelor a unor venituri, parti de venituri, componente ale averii ori a anumitor acte si fapte care, in conditiile respectarii riguroase a legislatiei in vigoare nu ar trebui sa scape de la impozitare.

Un exemplu de evaziune fiscala la adapostul legii este impunerea veniturilor realizate de anumite categorii de persoane fizice pe baza unor norme medii de venit, impunere ce creeaza conditii pentru contribuabilii care realizeaza venituri mai mari decat media sa nu plateasca impozit pentru diferenta respectiva. Un alt exemplu de evaziune legala sunt facilitatile fiscale care se acorda agentilor economici din anumite ramuri ale economiei la infiintare sau pe parcursul desfasurarii activitatii sub forma unor scutiri de la plata TVA la import sau export, accize sau reduceri de impozit pe profit.

Evaziunea frauduloasa

Evaziunea fiscala frauduloasa se realizeaza sub diferite forme, cum ar fi tinerea unor registre contabile nereale, distrugerea voita a unor documente care pot ajuta la aflarea adevarului privind livrarile de marfuri, preturile practicate, comisioanele incasate sau platite, intocmirea de documente de plata fictive, modificarea nejustificata a preturilor de aprovizionare si a cheltuielilor de transport, manipulare si depozitare, intocmirea unor declaratii vamale false la importul sau exportul de marfuri, intocmirea de declaratii de impunere false, cand cu buna stiinta nu sunt mentionate decat o parte din veniturile realizate.

Firmele fantoma sau fictive inregistrate intr-un sediu fictiv sau mutarea sediului real intr-unul fictiv sunt create special pentru practicarea evaziunii fiscale, de obicei, pentru o singura afacere de anvergura, dupa care dispar.

Constituirea de firme offshore in tari considerate paradisuri fiscale este primul pas spre asa numita evaziune fiscala legala. In acest caz, exportatorul efectueaza un export cu pretul diminuat, diferenta reala de pret este incasata in contul firmei offshore prin reexportul la adevarata valoare. Aceasta diferenta nu e impozitata in nici un fel in tara paradis fiscal, putand fi transferata in tara exportatoare, intr-un cont personal fara a plati nici un impozit pe venitul obtinut din acest export.

Pedepsele pentru evaziune

In Legea 241/ 2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale sunt prevazute categorii de fapte considerate evaziune fiscala:

- nerefacerea, cu intentie, a documentelor de evidentaa contabila distruse, fapta care se pedepseste cu amenda de la 50.000.000 lei la 300.000.000 lei;

- impiedicarea organelor competente de a efectua verificari financiare, fiscale sau vamale prin refuzul nejustificat de a prezenta documentele legale si bunurile de patrimoniu, fie prin impiedicarea acestora de a intra in sedii, incinte sau pe terenuri, pedeapsa fiind inchisoare de la 6 luni la 3 ani, sau cu amenda;

- retinerea sau nevarsarea, cu intentie, (in cel mult 30 de zile de la scadenta) a sumelor reprezentand impozite sau contributii, fapta care se pedepseste cu inchisoare de la un an la 3 ani sau cu amenda;

- punerea in circulatie de timbre, banderole sau formulare tipizate (utilizate in domeniul fiscal, avand regim special) atat in cazul in care persoana in cauza nu are dreptul, pedeapsa fiind inchisoare de la 2 la 7 ani , cat si in cazul in care stie ca acestea sunt falsificate, pedeapsa constand in privarea de libertate de la 3 la 12 ani ;

- stabilirea, cu rea credinta, a impozitelor, taxelor sau contributiilor avand drept rezultat obtinerea, fara drept, de la bugetul de stat, a unor sume de bani sau compensari necuvenite, fapta care se pedepseste cu inchisoare de la 3 ani la 10 ani, in timp ce asocierea in vederea savarsirii faptei mai sus-mentionate se pedepseste cu inchisoare de la 5 la 15 ani;

- sustragerea de la indeplinirea obligatiilor fiscale, caz in care, daca prejudiciul produs este mai mare de 100.000 euro, limita minima si maxima a pedepsei se majoreaza cu 2 ani , in timp ce, daca prejudiciul este mai mare de 500.000 euro, limita minima si maxima a pedepsei se majoreaza cu 3 ani.