Se procedeazǎ dupǎ cum urmeazǎ: se iau toate cercetǎrile naționale recente fǎcute de CCSB în ultimul timp, de prin 2009 încoace, se unesc într-o bazǎ mare comunǎ, în mǎsura în care existǎ variabile comune.
Cum sǎ nu existe! Cel puțin socio-demograficele sînt toate acolo, de fir a pǎr, sondaj cu sondaj. Printre care și variabila Religie, care am avut de la bun început inspirația sǎ o pun deschisǎ, obținînd astel o diversitate bine-venitǎ de rǎspunsuri.
În consecințǎ, avem un bazin fain, vreo 30 de mii de cazuri, frumos așezate ponderate sǎ fie eșantionul reprezentativ pentru toatǎ populația adultǎ a României, în care sǎ ne bǎlǎcim curiozitatea și sǎ facem o joacǎ cu rǎțuștele prin ligheanul Republicii Ortodoxe România, sǎ rǎspundem la întrebarea arzǎtoare, dar fierbinte (asta așa, ca sǎ prefigurǎm chinurile ce ne vor chinui pe vecie la cazan cǎ îndrǎznim sǎ credem altfel) : cum aratǎ ateii din România ?
Pǎi în primul și în primul rînd, aratǎ puțini. Aratǎ cu degetul. Aratǎ la tablǎ. Ei sînt iaca acolo vreo 0,3% … 0,5%. Adicǎ un fir de praf, o aroganțǎ nesemnificativǎ pe trupul maicii noastre generoase, Republica Ortodoxǎ România.
Nici n-o sǎ fie nevoie de prea multe cazane sǎ ne fiarbǎ în chinurile cele veșnice, cǎ sîntem puțini. Mai puțini decît ungurii. Mai puțini decît țiganii. Mai puțini decît stîngacii. Mai puțini decît steliștii. Mai puțini decît homosexualii, iubitorii de muzicǎ popularǎ, consumatorii de bere cu cîrnați, de Dan Diaconescu ori de gumǎ de mestecat cu aromǎ de cǎpșuni. Cam 70 – 80 de mii, grosso modo.
Atenție! Vorbim cei care se autodeclarǎ atei în sondaje, cǎ din cei care zic ca popa și-și vǎd ei mai departe mintenaș de treabǎ, n-avem de unde sǎ știm cîți comozi la creier și la curaj sînt pe lumea asta plinǎ de miracole și de fulgere dumnezeiești.
Buuun. Am rezolvat-o pe asta. Ne fierbe Doamne-Doamne repede în cazan, cǎ nu-I ajungem nici de un antreu, de un sufleu.
Dar putem merge mai departe, sǎ stoarcem baza de date de informație suplimentarǎ, precum Pǎcalǎ brînza de zer.
Agregarea tuturor acestor date de cercetare ne permite sǎ facem o comparație între profilul ateilor și profilul general al populației și sǎ vedem în care categorii socio-demografice este mai probabil, respectiv mai puțin probabil sǎ-i gǎsim.
Bunǎoarǎ, dacǎ ateii sînt 82% bǎrbați, așa cum reiese din analizǎ, însǎ noi știm cǎ în populație sînt doar 47%, se cheamǎ cǎ probabilitatea de a gǎsi un ateu bǎrbat este de 82 : 47 = 1,73 ori mai mare. Adicǎ, în alte cuvinte, aproape de douǎ ori. Adicǎ, în alte cuvinte, identificǎm o afinitate de 173% în rîndul bǎrbaților de a fi atei, fațǎ de total populație.
Cu acest indicator vǎ propun sǎ ne jucǎm în continuare. Cu afinitatea. Odds, pe englezește. Adicǎ procent din categorie raportat la procent general. Rezultǎ intensitatea de incidențǎ: unde sînt, unde nu sînt? În ce cotloane ale societǎții îi gǎsim pe mișei?
Rezultatele sînt în mare mǎsurǎ predictibile, cǎci de cele mai multe ori rezultatele sondajelor așa sînt, descoperirea apei calde.
Ateii, dupǎ cum puteți vedea, sînt mai degrabǎ bǎrbați, tineri, educați, din urbanul mare, mai ales din București, la studii sau în funcții de conducere, lucrînd în mediul privat.
Citeste tot articolul si comenteaza pe Contributors.ro
