Trecem printr-o perioadă cu profunde transformări. Revoluția digitală reprezintă o provocare pentru noi toți: cetățeni, companii, societatea în ansamblul său. Întrebarea este cum să obținem cele mai bune rezultate din această continuă schimbare a lumii și care este rolul Uniunii Europene (UE) în toată această dinamică.
Avem nevoie de o Uniune Europeană orientată spre viitor și care își sprijină cetățenii și companiile, mai ales în domeniile care se digitalizează tot mai mult. Întreprinderile noastre au în față schimbări semnificative și trebuie să se adapteze constant. Uniunea Europeană le oferă capacitatea să prospere în acest mediu. Însă, nu este vorba doar despre întreprinderi, ci, mai important, despre cetățenii europeni, despre oameni. Să sprijinim cetățenii înseamnă să îi pregătim să facă față provocărilor aduse de digitalizare oferindu-le competențele digitale de care au nevoie. Pentru a ajuta oamenii să se dezvolte în această lume în continuă schimbare, statele membre trebuie să fie inovatoare în educație și să le furnizeze competențele potrivite la momentul potrivit.
Felul în care comunicăm între noi este în continuă schimbare, posibilitățile de interacțiune sunt în creștere, noi opțiuni se ivesc aproape zi de zi, iar modul în care cumpărăm produse se îndreaptă din ce în ce mai mult către sfera digitală.
Pentru atingerea acestor obiective și pentru a face Uniunea Europeană mai inovativă și mai digitalizată, întrebarea esențială la care trebuie să răspundem este cum să cheltuim mai bine banii pe care îi alocăm pentru aceste domenii atât la nivel național, cât și la nivelul Uniunii Europene.
Europa are nevoie de un semnal de alarmă. Cheltuielile medii cu cercetarea și dezvoltarea la nivelul UE-28 rămân sub ținta de 3% din Produsul Intern Brut (PIB) până în 2020 și oscilează în jurul a 2% începând din 2011. În timp ce Statele Unite ale Americii, ca lider, au dominat până acum revoluția digitală, continentul nostru are în prezent o oportunitate unică să modeleze noul val al transformării digitale. În anii următori, inovațiile digitale nu se vor limita doar la a remodela industriile clasice, ci vor intra în fiecare aspect al vieții noastre de zi cu zi. De aceea, câștigarea încrederii oamenilor în inovare este ceea ce contează cel mai mult în prezent. Stilul nostru de viață european are toate ingredientele pentru a obține un succes real: valori, o economie socială de piață echitabilă, capacități de creație și democrații stabile. Europa combină aceste avantaje competitive enorme cu splendide povești de succes în domeniul industrial, capacități de cercetare excelente, sisteme de educație robuste și puterea cea mai ridicată a consumatorilor. Europa poate valorifica acest moment dacă accelerează ritmul în materie de inovare.
Ce poate face România?
România nu profită de posibilitățile, resursele umane și avantajele competitive pe care le are de oferit. Așa cum se poate observa în graficul de mai jos, România nu doar că nu îndeplinește țintele prevăzute în Strategia „Europa 2020” în privința cercetării și inovării, dar se află sub media cheltuielilor UE-28 pentru cercetare și inovare ca procent din PIB și sub propria țintă de 2% din PIB, cu investiții, în medie, mai mici de 0,5% în ultimul deceniu. Acest lucru trebuie schimbat radical. Prin neexploatarea capacităților sale, România pierde o șansă, șansa de a investi în viitorul său, dar și al Uniunii Europene în ansamblu. Există numeroși tineri talentați în România, ingineri și dezvoltatori de software, printre alții, care deseori aleg să plece în străinătate pentru a căuta condiții mai bune. Inovarea oferă noi locuri de muncă, mai ales în domenii care abia iau naștere pe piața muncii sau pe care încă nu putem să ni le imaginăm. România trebuie să înceapă să investească în inovare din timp: copiii trebuie să dobândească la școală competențe digitale care îi pregătesc astfel să fie competitivi la nivel global. Copiii trebuie să aibă posibilitatea să învețe codificare, creare de prototipuri, wireframing, analizare de date încă de la vârste fragede. Dacă aveți frați și surori mai mici sau copii, probabil știți că un copil de 2 ani își poate găsi jocul sau filmul preferat pe iPad-ul părinților fără probleme. Copiii care cresc având această ușurință de a utiliza tehnologia vor putea, de asemenea, codifica înainte de a împlini 10 ani dacă sunt încurajați în direcția bună.
Sursa: Eurostat
Europa trebuie să își redobândească apetitul pentru inovare și să lanseze următorul proiect paneuropean de cercetare de tipul „Airbus”, proiecte de impact în sectoare cu potențial digital ridicat: sănătatea, mobilitatea și locuințele. Spre exemplu, să punem la un loc toate capacitățile noastre de cercetare pentru a învinge boli precum cancerul și Alzheimer. O politică de inovare pentru secolul 21 înseamnă punerea oamenilor în centrul inovării răspunzându-le temerilor, grijilor, precum și aspirațiilor și ambițiilor. Trebuie să adaptăm economia socială de piață la lumea digitală prin încurajarea modelelor de afaceri care creează noi locuri de muncă și, în același timp, să conservăm standardele sociale.
România poate fi în fruntea țărilor care dezvoltă afaceri inovative, dar asta doar dacă oferă condiții pentru antreprenoriatul inteligent, ceea ce îi poate oferi un avantaj competitiv în regiune. Aceasta implică îmbunătățirea indicelui „ease of doing business”, adică a climatului de afaceri în România. Clasamentul realizat de Banca Mondială poziționează România pe locul 64 din 190, în urma Republicii Moldova (poziția 23) în topul „Doing Business 2018” în ceea ce privește demararea unei afaceri. Durează, în medie, 12 zile pentru a porni o afacere în România. În Noua Zeelandă durează jumătate de zi. Este o mare nevoie ca România să reducă povara administrativă, ceea ce ar scădea costurile și durata procedurii pentru înființarea unei afaceri.
Modul nostru de viață european este unul echitabil, de aceea clasa politică are responsabilitatea să creeze condițiile potrivite pentru ca societatea să primească cu brațele deschise inovarea, să o protejeze în perioadele de tranziție și să înlăture diferențele dintre regiunile avansate și cele care vin din urmă. Îmbunătățirea infrastructurii digitale, precum garantarea rețelelor de bandă largă oriunde în Europa, este responsabilitatea noastră și, de aceea, trebuie să fie printre prioritățile de top în viitorul cadru financiar multianual.
Grupul PPE este hotărât să consolideze bugetul Uniunii Europene pentru cercetare, inovare și digitalizare pentru a răspunde mai bine așteptărilor cetățenilor europeni. De aceea, credem că o creștere pentru viitorul program de cercetare al UE trebuie să fie de cel puțin 120 de miliarde de euro. Tot din acest motiv, Grupul PPE și negociatorul-șef pentru Bugetul UE 2018 au reușit să obțină o creștere de aproximativ 900 de milioane de euro (8,6%) pentru programul de cercetare al UE – „Orizont 2020” – comparativ cu bugetul din 2017. Însă, simpla creștere a bugetului UE nu va fi suficientă. Trebuie să eficientizăm în continuare implementarea proiectelor și să permitem beneficiarilor să acceseze fonduri europene într-o manieră mai simplă și cu costuri mai mici. Simplificarea regulilor pentru accesarea granturilor UE cu mai puține formalități administrative și birocrație redusă este în fruntea acțiunilor noastre în Parlamentul European. Considerăm că mai multe sinergii între fondurile europene structurale și investițiile naționale vor conduce la rezultate mai bune pentru fiecare euro cheltuit.
În ultimul rând, și cel mai important, pentru a inova Europa, trebuie să lucrăm împreună: viziunea noastră poate deveni realitate doar dacă punem cu toții resursele și capacitățile în beneficiul fiecărui cetățean european. Redobândirea rolului nostru de inovator la nivel internațional se poate face, în primul rând, numai dacă lucrăm împreună. Viitorul Europei nu va fi scris doar prin reforme instituționale. A investi în inovare și infrastructură digitală pentru a îmbunătăți în final calitatea vieții cetățenilor europeni este ceea ce contează cel mai mult. Grupul PPE va fi pregătit să conducă cetățenii europeni către viitorul digital.
Un foarte bun exemplu despre cât de inovativă poate fi România este Infrastructura Luminii Extreme – Fizica Nucleară (ELI-NP) de la Măgurele, România, cunoscut și ca „Laserul de la Măgurele”. Acesta servește ca laborator paneuropean, este una dintre cele mai avansate infrastructuri de cercetare din lume, care se axează pe studiul fizicii fotonucleare și aplicații ale acesteia. Cercetătorii lucrează la noi metode de a manipula materiale nucleare și deșeurile radioactive. Acesta este tipul de infrastructură care va facilita dezvoltarea de proiecte inovative în viitor. Datorită acestui proiect, cofinanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională, România are șansa să se impună ferm pe harta cercetării europene, să păstreze lucrători cu înalte specializări și, astfel, să combată „exodul de inteligență” și să atragă noi companii în regiune.
Citeste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro
