Pandemia a redus considerabil numărul de clienți ai saloanelor de înfrumusețare și barbershop din marile orașe ale țării. Din feedback-ul colectat în rândul stiliștilor, piața locală este acum la 60% din capacitate, urmând să scadă sub 50% în următoarele doua luni, din pricina valului 4 Covid. În mod normal, stiliștii au un grad de ocupare de 70%, iar prin digitalizare acest indicator cheie pentru antreprenorii din sectorul beauty poate să crească spre nivelul de 85-90%.

Ciprian Ungureanu - ambasador StailerFoto: Stailer

În prezent, piața serviciilor de înfrumusețare are o valoare de 300 milioane de euro și un potențial de 3.000.000 de utilizatori care trăiesc în zona urbană și care au vârstă cuprinsă între 18-35 de ani. Conform datelor Oficiului Naţional al Registrului Comerţului, la nivel național există aproximativ 37.000 de profesioniști în industria de înfrumusețare (număr ce include și PFA-urile), dintre care 14.000 sunt SRL-uri.

Lucrez de peste 30 de ani în industria de beauty, un sector de activitate cu mare potențial antreprenorial. Dacă ar fi să schimb ceva în saloanele de înfrumusețare, aș încerca să le explic clienților despre importanța programarilor online, le-aș arăta cât de simplu este să ai “secretara ta” în relația cu lucrătorul tău preferat din salonul de înfrumusețare. Le-aș arăta că în mai puțin de 30 secunde sunt programați și, totodată, nu este necesar să țină minte data și ora programării. Același lucru l-aș prezenta și antreprenorului și lucrătorului.

În opinia mea, principalele bariere care stau în calea digitalizării saloanelor din România sunt comoditatea și lipsa de implicare a antreprenorului și a lucrătorului din saloanele de înfrumusețare. Este demonstrat faptul că 9 din 10 clienți când află că se pot programa online, vor alege să o facă doar printr-un canal digital.

În prezent, cele mai mari probleme ale saloanelor sunt faptul că specialiștii nu reușesc să facă upselling, prin care să-și maximizeze vânzările per client, și lipsa de colaborare între antreprenori și specialiști sau angajați.

1) 80% din lucrători (la frizerie, cel puțin) servesc, din păcate, sau recomandă doar tuns, ar trebui să ofere clienților și un spalat și o frecție, un styling, un ras de excepție, un spectacol, o capodoperă.

2) Lucrătorii ar trebui sa facă diferența între meseriaș și profesionist și, bineînțeles să lucreze ca un profesionist și nu doar ca un meseriaș.

3) Lucrătorul și antreprenorul ar trebui să facă front comun să se promoveze reciproc.

În tot acest context, ar trebui să ne întrebăm ce se schimbă pe piața cursurilor profesionale pentru hairstylisti. Cursuri și seminarii sunt numeroase, dar nu suficiente. Lucrătorul ar trebui să aibă cel puțin un seminar o dată la șase luni pentru a evolua, iar seminariile ar trebui suportate 50% de antreprenor, 50% de lucrător. Astfel, antreprenorul ar știi că salonul lui este conectat la tendința momentului, iar angajatul va fi tot timpul pregătit să facă față cerințelor clienților exigenți.

Astăzi asistăm, totodată, la o tranziție accelerată din zona de frizerie la zona de barbering acolo unde accentul se pune pe detalii, pe interacțiunea dintre stilist și client în încercarea de a oferi clientului o adevărată experiență și nu doar un serviciu de frizerie. Prin urmare, ce ar trebui să știe cei care vor să crească de la o carieră de hairstylisti spre o carieră antreprenorială în domeniu? În opinia mea, aceștia ar trebui să cunoască atribuțiile antreprenoriale, să aibă un model de antreprenor de succes și, bineînțeles, să dubleze efortul muncii.

Ciprian Ungureanu, profesionist recunoscut în industria de beauty, a devenit ambasador Stailer, platformă de rezervări online pentru saloane de înfrumusețare care a atras o investiție de tip pre-seed de 500.000 euro de la un grup investitori de tip angel. Compania a fost fondată la sfârșitul anului 2020 cu obiectivul de a digitaliza industria de beauty din Romania.

​Articol susținut de Stailer