Tara noastra continua sa se afle pe unul dintre ultimele locuri in Europa in ceea ce priveste nivelul de trai al populatiei, iar pe plan mondial abia daca reuseste sa se claseze in prima jumatate. Nici in ceea ce priveste educatia romanii nu stau mai bine, in ciuda pretentiilor Romaniei de tara cu o cultura veche si adanc inradacinata in constiinta nationala.
Coordonatorii Programului Natiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) au prezentat, ieri, la Bruxelles, raportul anual, intitulat „Libertatea culturala in lumea diversa de astazi“. La lansarea acestui raport au fost prezenti administratorul PNUD, Mark Malloch Brown, precum si premierul belgian, Guy Verhofstadt.
Raportul monitorizeaza o serie de indicatori de dezvoltare din 177 de state si stabileste o ierarhie a acestora in functie de Indicele Dezvoltarii Umane (IDU), care ia in calcul, pe baza datelor din 2002, urmatoarele dimensiuni masurabile: venitul pe cap de locuitor, speranta de viata si educatia.
In acest clasament, Romania se situeaza pe locul 69, in randul tarilor cu „dezvoltare umana medie“, iar Republica Moldova, pe locul 113. Pentru al patrulea an consecutiv, Norvegia detine cel mai ridicat IDU, fiind urmata de Suedia, Australia, Canada, Olanda, Belgia, Islanda, SUA, Japonia si Irlanda.
Dintre tarile central si est-europene, Slovenia se afla pe locul 27, Cehia pe 27, Estonia pe 36, Polonia pe 37, Ungaria pe 38, Bulgaria pe 56.
Potrivit raportului, cei mai scazuti indici ai dezvoltarii umane se inregistreaza in Niger si Sierra Leone. Circa 30 de state, intre care Afganistan, Irak si Liberia, nu au putut fi incluse in acest clasament din cauza insuficientei datelor disponibile.
In acest an, raportul PNUD se concentreaza pe necesitatea diversitatii culturale intr-o lume in care fenomenul imigratiei ia amploare. In cele aproape 200 de state ale lumii, exista circa 5000 de grupuri etnice, iar numarul persoanelor care traiesc in afara tarii de origine s-a dublat de la mijlocul anilor 1970, ajungand la 175 milioane.
Raportul evidentiaza ca multiculturalismul si recunoasterea drepturilor minoritatilor nu duc la slabirea unitatii nationale si nu exista dovezi concludente ca diferentele etnice sunt prin ele insele o cauza de conflicte violente. Cel mai mare aflux de imigranti se inregistreaza in Europa si America de Nord.
Date fiind cresterea varstei medii si scaderea natalitatii, Europa va trebui sa-si dubleze numarul de imigranti in urmatorii 50 de ani pentru a mentine populatia la nivelul actual, avertizeaza documentul.
