Probabil ca oficialii romani sunt la concurs. Acum zece zile, Traian Basescu vorbea despre cum se va „umbla" la contributiile sociale pentru a fi aduse in linie cu media europeana. Nu au trecut trei zile si ministrul Finantelor, Ionut Popescu, a inceput sa vorbeasca despre o scadere de doua puncte, in 2006.

Duminica, premierul Calin Popescu Tariceanu s-a gandit sa participe la bucuria generala cu o declaratie numai buna de citat pe primele pagini: contributiile nu vor scadea anul viitor cu doua procente, ci cu cinci. De la nasu’ mare… S-a consultat cu mai multi oameni si a aflat ceea ce orice angajat si angajator stiau de mult: ca asigurarile sociale costa cat nu fac si ca descurajeaza munca.

Probabil ca presedintele are dreptate: cota unica de 16% ar trebui sa se extinda si asupra acestor contributii, aflate astazi la un total de 49,5% pentru angajat si angajator. Aceasta ar fi situatia ideala. Cu peste sase milioane de pensionari, insa, sistemul de astazi are nevoie sa transfere bani din alte locuri, cum ar fi asigurarile de sanatate, pentru a face fata platilor.

Populatia Romaniei imbatraneste, iar generatia aflata acum la pensie este suficient de tanara pentru a se bucura de pensie o perioada indelungata. Asadar, povara asupra fondului de pensii nu va fi mai mica in urmatorii zece ani.

Orice scadere a contributiilor trebuie acoperita din alta parte, pentru ca pensionarii sa-si primeasca in continuare banii si, mai mult, pentru cresterile de pensii absolut necesare. Care este calculul matematic care a stat la baza declaratiilor primului-ministru? Asa cum declara ministrul Finantelor, este incert cum se va acoperi chiar si reducerea de 2% promisa anterior.

Probabil ca afirmatiile sefului sau i-au provocat lui Ionut Popescu fiori reci pe sira spinarii. Pentru cine doreste sa-si aminteasca, ideea cotei unice, laudabila altfel, a suferit de acelasi viciu: calcule insuficiente si omisiuni fatale. Nimeni nu sustine ca sistemul asigurarilor sociale nu trebuie reformat.

In final, aceasta lipsa de reforma pune acum statele vest-europene in fata unei cresteri economice ce se apropie de zero. Cetatenii acestor state au sanctionat dur clasa politica pentru neputinta de a rezolva problema si este cert ca asa se va intampla si in Romania in viitorul apropiat.

Intre perspectiva unei crize economice provocate de un sistem impovarator de taxare si spectrul unei prabusiri a sistemului de asigurari sociale din lipsa de bani, probabil ca oricine face afirmatii despre scaderea contributiilor ar trebui, inainte de asta, sa puna mana pe pix si sa imagineze o schema credibila de acoperire a obligatiilor.

Declaratiile politice ale presedintelui si premierului sunt bune, dar nu stiu cine le va accepta in loc de banii de pensie.