Decisa de Nastase si inghitita pe nemestecate de Parlamentul post-alegeri, listarea la bursa a obligatiunilor Rompetrol Rafinare Constanta e pe ultima suta de metri.

Listarea la bursa a obligatiunilor Rompetrol Rafinare Constanta (RRC - fosta rafinarie Petromidia) este o chestiune care mai tine doar de o hotarare a cabinetului Tariceanu. Acesta este un ultim pas dintr-un mecanism introdus de Ordonanta lui Nastase si propulsat de voturile PSD si a unei parti din actuala coalitie de guvernare.

Intre timp, etapele au fost arse: Parlamentul 2005 a aprobat Ordonanta, Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM) a livrat regulamentul in octombrie anul trecut, dar ii inmaneaza condeiul pentru semnatura finala premierului Tariceanu.

Art. 3. din Regulamentul CNVM stabileste:

„In termen de 15 zile de la intrarea in vigoare a Hotararii Guvernului emise in aplicarea prevederilor art. 8 alin. (2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 118/2003, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 89/2005, Societatea Comerciala "Rompetrol Rafinare" - S.A. Constanta va depune la C.N.V.M., in vederea aprobarii, prospectul mentionat la art.2."

In paranteza fie spus, acest paragraf readapteaza intrucatva legea, care nu mai amintea de hotararea de guvern. [Vezi comparatie acte normative obligatiuni RRC]

Cum si Consiliul de Administratie al Rompetrol a aprobat in sedinta din 21 decembrie 2005 listarea obligatiunilor la bursa, ramane de parcurs acea ultima faza, amintita de CNVM: in numele statului care detine obligatiunile, guvernul Tariceanu trebuie sa emita o hotarare care sa le aduca in ring.

In ciuda atator etape arse si reglementari adoptate, autoritatile statului nu au facut o analiza a ceea ce se va intampla prin aceasta listare: care sunt influentele in piata, cum va diminua aceasta vanzare pe bursa pachetul detinut de stat, cum se va modifica raportul de forte intre actualul actionar majoritar – Dan

Costache Patriciu, prin The Rompetrol Group (TRG) - si un potential candidat la proprietate – statul, in ipoteza in care datoriile nu sunt platite la scadenta.

Analiza lipseste, la fel cum lipsesc termenii de comparatie, pentru ca, asa cum observa Nicolae Gherghus, director general al societatii de investitii financiare Confident Invest, "nu a mai existat un precedent in acest sens".

Ordonanta nu a fost intamplator propulsata pe nemestecate prin lege. Au existat voci in Parlament care au cerut un ragaz de cel putin o saptamana pentru a analiza legea, dar propunerea a cazut, la vot, prin sub bagheta presedintelui Camerei Deputatilor, Adrian Nastase. Presa din acea vreme a vorbit de un vot la unison PSD si PNL.

Legea a fost promulgata si de presedinte, care, cu sau fara legatura la Ordonanta Patriciu, a facut referire, in discursul de ieri, 1 februarie 2006, la acte normative care trebuie luate la analizat: "Trebuie sa vedem de ce unii au primit scutiri de plati prin acte normative, plati de obligatii la bugetul de stat, trebuie sa vedem de ce altii nu au primit si lucrurile au pornit de la Guvern, au

fost validate de Parlament, care nu e informat, au fost promulgate si de presedinte, dar am certitudinea ca avem obligatia sa dam ceasul inapoi.

Ocazie cu care atentionez si actualul guvern, nu pentru ca am vreo suspiciune, ci doar il atentionez - sa renunte la practicile anterioare." [Vezi discurs Traian Basescu]

Statul – un outsider in aceasta operatiune?

In lipsa unei analize pe care sa se bazeze decizia de listare, am solicitat mai multor experti un punct de vedere independent pe doua idei: ce efecte o sa aiba aceasta listare in piata si cu ce se alege statul la scadenta.

Dupa manual, listarea obligatiunilor la BVB/RASDAQ permite investitorului transformarea obligatiunilor detinute in lichiditati. Pe de alta parte, pe o logica normala, o data ce vinzi ceva, inseamna ca ai mai putin din acel ceva. Prin vanzarea obligatiunilor pe bursa, pachetul statului se diminueaza.

La scadenta, daca va mai fi cazul sa le schimbe in actiuni, s-ar prezenta cu un pachet diluat: va pierde astfel un potential control sau l-a pierdut deja?

Adrian Simionescu, director Finans Securities, explica:

"Teoretic, acest rationament este corect. Insa nu vad nici un dezavantaj pentru stat in cazul in care isi va vinde obligatiunile. Astfel, statul ar obtine banii pe care i-ar primi in 2010 mult mai repede si sigur. Evident, nu va mai primi dobanda pentru aceste obligatiuni.

Pe de alta parte, trebuie mentionat un aspect extrem de important: Chiar daca la scadenta obligatiunile nu vor fi rascumparate (achitate), statul nu poate face nimic altceva decat sa transforme creantele pentru ca optiunea de a fi transformate (convertite) in actiuni nu-i apartine.

Aceasta apartine emitentului, iar emitentul este ROMPETROL, nu statul roman. Este evident ca Rompetrol va alege varianta cea mai avantajoasa pentru companie, dar nici statul nu va pierde.

In oricare dintre variante statul isi va recupera creantele: fie sub forma de actiuni Rompetrol (pe care le va valorifica), fie prin plata cash. Ambele variante pot fi realizate si inainte de scadenta.

Trebuie sa subliniez ca in acest moment, daca obligatiunile vor fi convertite in actiuni, statul ar fi majoritar in companie, dar pana in 2010 raportul se poate schimba si asa este de asteptat.

Ca urmare, pe masura ce compania se dezvolta si creste, valoarea ei creste, iar cota ce i-ar reveni statului in cazul unei conversii in actiuni s-ar diminua, insa valoarea pachetului ar putea fi mai mare (daca pretul de piata va creste si asa ar fi normal pe masura ce valoarea companiei creste). Acest scenariu este valabil in cazul unui raport de conversie de 1:1 la valoarea nominala

Totodata, statul nu poate face nimic in acest sens pentru ca este obligat sa listeze obligatiunile prin legea 89/2005". [Analiza pe larg]

Catalin Dimofte, analist economic, observa: "Daca le listeaza, statul POATE intr-adevar pierde controlul. Cel putin teoretic poate si sa nu-l piarda - pentru ca nu e suficient ca obligatiunile sa fie listate, ele mai trebuie sa fie si cumparate de cineva. Merita insa mentionat ca e vorba de un control mai mult ipotetic.

In absenta accesului la conventia de emisiune si sub rezerva faptului ca citesc eu gresit legea, merita sa privim articolul 10.

Acesta spune: "Obligatarii, precum si obligatarii beneficiari ai conversiei in actiuni si/sau succesorii lor in drepturi nu se vor putea opune modificarilor aduse actelor constitutive ale Societatii Comerciale "Rompetrol Rafinare" - S.A. Constanta care sunt facute in temeiul prevederilor contractului de privatizare."

O interpretare posibila a acestui articol este si aceea in care TRG [The Rompetrol Group, actionarul majoritar - nota red.] POATE decide (si foarte probabil ca o va si face in anii urmatori) sa capitalizeze o parte din investitiile efectuate in rafinarie - si la care statul nu participa - fara sa modifice valoarea nominala a actiunilor, astfel incat sa diminueze ipotetica pondere a statului sub pragul majoritar.

Daca asa vor decurge lucrurile, atunci statul va pierde oricum controlul pana in 2010, cu sau fara listarea obligatiunilor pe bursa" – observa Catalin Dimofte. [Vezi analiza pe larg Catalin Dimofte]

Si Andrei Anghel, analist la Confident Invest considera: "Sub o forma sau alta, statul a pierdut controlul RRC".

Nicolae Ghergus, director general la firma citata, considera ca supozitia pierderii controlului este corecta, dar spune ca nu isi doreste ca statul sa fie in situatia de investor strategic: "este ceea ce eu unul nu imi doresc de la Stat, sub orice forma a lui, si mai mult de atat, vanzarea actiunilor (participatiilor statului, in general) pe bursa,

trebuie incurajata sub orice forma". [Vezi punctul de vedere al expertilor de la Confident Invest]

Opacitate

Comentariile expertilor trebuie citite sub rezerva lipsei datelor. Pe langa ordonanta, a mai existat un document, menit sa detalieze termenii Ordonantei Nastase. Este vorba de conventia de emisiune de obligatiuni.

Ministerul Finantelor Publice, caruia i-am solicitat inca din data de 27 ianuarie accesul la acest document, a ignorat aceasta cerere, desi repetata.

Interesanta este si anuntul potrivit caruia Ministerul Finatelor Publice ar intentiona sa utilizeze aceste obligatiuni pentru a constitui fondul proprietatea – situatie in care controlul statului s-ar disipa complet.

Reamintim ca, pe 14 octombrie 2005, Ministerul Finantelor a confirmat ziarului „Cotidianul" ca doreste completarea activelor incluse in Fondul Proprietatea cu obligatiunile emise de SC Rompetrol Rafinare si detinute de statul roman, in valoare de 570 de milioane de euro.

[Vezi articolul Fondul Proprietatea se imbogateste cu obligatiunile emise de Petromidia]

Impactul in piata al listarii - opinii analisti

Cum este de asteptat ca vor evolua cotatiile in cazul Rompetrol Rafinare Constanta in momentul in care obligatiunile statului vor fi listate la BVB? Ce impact va avea aceasta listare a obligatiunilor?"

Catalin Dimofte, analist economic:

In perspectiva celor de mai sus, obligatiunile sunt disjuncte [separate] de actiunile RRC tranzactionate in prezent pe piata. Fata de actiuni, obligatiunile confera cu totul alte drepturi investitorului (anume mult mai reduse). In mod normal, listarea lor pe bursa n-ar trebui sa aiba un impact prea mare asupra actiunilor RRC.

Obligatiile companiei fata de detinatorii de obligatiuni sunt exact aceleasi, indiferent daca e vorba de stat sau de investitori privati, iar aceste obligatii sunt deja "incluse" in pretul actiunii inca de la emisiune, din 2003.

Insa simpla lor prezenta in piata, cuplata cu dreptul TRG de a le rascumpara in orice moment (art. 5 din lege), poate conduce la miscari speculative greu de prevazut. In particular, legea nu este catusi de putin clara in ceea ce priveste posibilitatea TRG de a cumpara aceste obligatiuni DIN PIATA, evident la un pret mai mic decat valoarea lor nominala.

Andrei Anghel, Confident Invest:

Din pacate, nu avem cum sa estimam ce se va intampla cu pretul actiunilor, deoarece depinde si de pretul la care se vor tranzactiona obligatiunile: daca valoarea actualizata a obligatiunilor este mai mare decat pretul de piata al acestora, Grupul poate vinde actiuni si cumpara obligatiuni, de exemplu, si invers. Problema ar fi rata de actualizare utilizata...

In principiu, putand lucra ca formator de piata, RRC are posibilitatea de a oferi un pret corect, pe actiuni si pe obligatiuni. [Vezi punctul de vedere pe larg]