O simplă analiză de sânge, într-un anumit context clinic, poate oferi informații esențiale despre sănătatea noastră, chiar înainte de apariția unor probleme serioase. Am discutat cu dr. Geta Hilma, medic primar medicină de laborator și șefa Laboratorului MedLife Polisano, despre abaterile de la valorile normale ale analizelor de sânge și ce pot semnala acestea.

Rezultatele analizelor trebuie interpretate în funcție de fiecare pacient în parteFoto: MedLife

Anumite modificări ale banalei hemograme pe care ar trebui să o efectuăm anual oferă medicilor indicii importante cu privire la unele carențe nutritive, la posibile procese inflamatorii în corp, dar și în legătură cu natura bacteriană, virală sau fungică a unei eventuale infecții. Pornind de la aceste informații, medicii ne pot oferi cele mai bune recomandări pentru sănătatea noastră.

Rezultatele analizelor trebuie interpretate în funcție de fiecare pacient în parte

Suntem obișnuiți ca atunci când ne facem analizele să primim buletinul cu rezultalte și, de multe ori, să „citim” singuri rezultatele, pornind de la valorile de referință. Însă, o interpretare corectă poate fi făcută doar de medic, întrucât doar specialistul este în măsură să evalueze aceste rezultate, cunoscând contextul clinic al pacientului.

Valorile normale ale analizelor reprezintă valorile care se încadrează într-un interval numit intervalul de referință și sunt diferite în funcție de sex și de vârstă, tocmai de aceea trebuie interpretate în contextul fiecărui caz în parte. Dr. Geta Hilma oferă exemplul fosfatazei alcaline, o enzimă ale cărei valori crescute pot indica existența unei afecțiuni la nivelul ficatului: „La copii, valorile sunt fiziologic mult mai mari decât la adulți, semnificând formarea și dezvoltarea osoasă. Dacă întâlnim valori crescute la adulți, acestea pot semnifica afecțiuni hepatice, dar și osoase“.

De asemenea, pentru femeile însărcinate sunt stabilite alte intervale de referință decât la populația generală. Limitele glicemiei pentru testul de glucoză, de exemplu, sunt diferite, la fel și valorile TSH (hormonului de stimulare tiroidiană), care diferă în funcție de trimestrul de sarcină. „De aceea, este esențial ca tehnica folosită în laborator să fie de mare precizie“, mai punctează medicul.

Interpretarea analizelor în regim propriu nu este recomandată și din perspectiva faptului că, o valoare mai mică sau mai mare poate oferi semnale pentru diverse afecțiuni. Spre exemplu, dacă în urma unei hemoleucograme, volumul de trombocite este mărit, acesta poate fi un indicator pentru mai multe afecțiuni. Mai exact, volumul trombocitar poate suferi modificări în bolile infecțioase, inflamatorii, boli mieloproliferative sau în urma unor tratamente. „Creșterea volumului se poate produce în: valvulopatii (n.r. – afecțiuni ale valvelor inimii), boli autoimune, hemoragii mari, deficit de vitamina B12. Scăderea volumului trombocitar se poate produce în urma unui tratament cu chimioterapice sau în unele tipuri de anemii. Un număr mic de trombocite – trombocitopenia poate avea, la rândul ei, cauze multiple: de la infecții virale, bacteriene, la anemii, sindrom hemolitic-uremic, boli ale splinei, leucemii, trombocitopenie autoimună și altele. În cazul în care pacientul prezintă trombocitopenie, este recomandat un examen microscopic al frotiului sanguin, repetarea analizei dintr-un tub vidat care conține citrat de sodiu. Iar pentru a elucida cauza trombocitopeniei se recomandă un consult hematologic“, precizează dr. Geta Hilma.

Cu cât timp înainte trebuie să nu mâncăm și să nu bem alcool înainte de analize

Pentru majoritatea analizelor de sânge este nevoie să nu mâncăm înainte. Hemoleucograma, testele de coagulare, analizele biochimice și serologice – toate pot indica rezultate incorecte dacă am consumat alimente sau alcool în ziua recoltării sau chiar în seara de dinaintea recoltării. „Ultima masă se recomandă să fie luată în urmă cu 8-12 ore. Interferențele care sunt date de un ser lipemic, un sânge încărcat cu acizi grași și trigliceride, pot duce la obținerea unor rezultate eronate. Alcoolul poate modifica transaminazele, acidul uric și alte analize, cum ar fi vitamina B12“, completează dr. Hilma.

Infecție bacteriană sau virală? Analizele de sânge fac diferența

Oricine a fost cu copilul la camera de gardă a unui spital de urgență pentru copii, cu febră și simptome de infecție, știe că medicii recomandă întotdeauna, înainte de a stabili un tratament, un set rapid de analize de sânge, pentru a identifica natura infecției: virală sau bacteriană. Dacă infecția este virală, cum se întâmplă în majoritatea cazurilor, nu se recomandă antibiotic, dacă se descoperă o infecție bacteriană, atunci se intervine cu antibiotic. Am întrebat-o pe dr. Geta Hilma care anume sunt indicatorii din analizele de sânge care oferă informații despre tipul de infecție.

Hemoleucograma cu modificările pe linie albă ne aduce informații despre etiologia infecției. Leucocitoza (n.r. - creșterea numărului de leucocite) cu neutrofilie (n.r. – număr prea mare de neutrofile) apare în infecții bacteriene. Limfocitoza (n.r. – creșterea numărului de limfocite) – în infecții virale. Eozinofilia (n.r. – un număr crescut de eozinofile) oferă indicii despre eventuale boli alergice sau parazitare, dar acestea sunt doar câteva exemple, întrucât situațiile pot fi foarte diferite de la un caz la altul, iar contextul clinic este decisiv. Proteina C reactivă crește în sindroame inflamatorii, în infecții bacteriene și virale. Procalcitonina este un reactant de fază acută care crește rapid în ser în cazul unor infecții bacterie, virale, fungice. Când avem valori crescute ale acestor parametri, este necesar să căutăm cauza lor prin efectuarea unui examen bacteriologic sau prin determinări ale markerilor virali ori identificarea unor fungi“, spune medicul de laborator.

Analize pentru ficat, rinichi, inimă

Indiferent de sex, vârstă și de stilul de viață, putem monitoriza sănătatea ficatului și a rinichilor. Pentru ficat, este important să monitorizăm nivelurile bilirubinei și enzimelor hepatice. La acestea se adaugă markerii de colestază – fosfataza alcalină (FAS) și glutamiltranspeptidază (GGT), recomandă dr. Geta Hilma.

Pentru a monitoriza sănătatea rinichilor, e nevoie să dozăm ureea, creatinina, acidul uric. Dar valori crescute de acid uric pot semnala și un risc cardiovascular crescut la un pacient hipertensiv. „Markerii cardiaci se efectuează, de obicei, în situații de urgență – troponina, creatinkinaza MB, proteina C reactivă hipersenzitivă, peptidul natriuretic de tip B (BNP). Semnificația gravității și a evoluției bolii cardiace trebuie însoțită și de alte investigații recomandate de către medicul cardiolog“, precizează medicul.

Consulturile medicale periodice previn problemele serioase de sănătate

Un rezultat în afara limitelor de referință la un moment dat nu înseamnă neapărat că avem o afecțiune, atenționează medicul. „În egală măsură, un buletin de analize uzuale în parametri nu se traduce neapărat într-o stare de sănătate perfectă. Multe boli au debut insidios și, în stadiile inițiale, pot să nu influențeze așa-zisele <>. Cel mai sigur este să efectuăm consulturi medicale periodice, prin care medicul curant recomandă analize plecând de la simptomatologia pacientului, să facem testele și investigațiile de screening recomandate populației generale. Vă dau un exemplu simplu: dozarea glicemiei. Glicemia bazală poate fi normală la pacienții cu diabet zaharat incipient sau cu prediabet, deoarece este influențată de mulți factori, inclusiv de efortul fizic depus înaintea recoltării. În plus, unele afecțiuni necesită analize suplimentare pentru un diagnostic cert, care nu intră în panelul obișnuit. De exemplu: anticorpii/antigen pentru infecții virale, diagnosticul bolilor autoimune și altele“, spune dr. Hilma.

Analizele medicale periodice pot identifica din timp anumite modificări care apar în stadiile incipiente ale unor afecțiuni. Astfel, putem obține un diagnostic precoce și vom avea acces la un tratament curativ la timp, ceea ce poate însemna un pas mai rapid spre menținerea calității vieții.

MedLife este cea mai mare rețea medicală privată din România. Dincolo de rețeaua extinsă de clinici, spitale și farmacii, MedLife reunește în portofoliu 40 de laboratoare și peste 200 de puncte de recoltare la nivel național. În cadrul acestora, medicii buni fac echipă cu tehnologia de top, pentru a oferi pacienților îngrijire la cele mai înalte standarde de calitate.

***

Citește și alte articole informative, pe subiecte medicale, în secțiuneaFacem România bine.

Acest articol este susținut de MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, și își propune să fie o sursă de informare și inspirație pentru o viață sănătoasă și echilibrată.

Sănătatea reprezintă principala sursă de fericire a românilor. La MedLife, fericirea oamenilor ne bucură și ne motivează să oferim soluții medicale la cele mai înalte standarde.

Indiferent de specialitate, la MedLife găsești oricând medici buni, a căror expertiză este completată de cele mai avansate tehnologii din domeniul medical și o infrastructură modernă, asigurând o îngrijire personalizată fiecărui pacient.

Află mai multe detalii despre toate serviciile pe https://www.medlife.ro/

Articol susținut de MedLife