Dupa cum era de așteptat, cel mai dur raport MCV de până acum la adresa României nu a fost primit bine de coaliția de guvernare de la București care-l cataloghează ca fiind politic, nedrept sau inexact. Și CSM-ul a atacat raportul despre care spune că ar conține "unele erori factuale sau de apreciere". În schimb, Opoziția sau DNA-ul îl salută. Întrebarea care se pune este dacă implementarea recomandărilor MCV este obligatorie sau nu pentru România? Judecătorul Cristi Danileț spune că Curtea Constituțională a decis din 2012 că implementarea recomandărilor MCV este obligatorie. Insa, intr-o alta decizie din 2018, Curtea Constitutionala preciza - „Decizia 2006/928/CE (adica MCV - n.r.) nu poate constitui normă de referinţă în cadrul controlului de constituţionalitate prin prisma art. 148 din Constituţie”.

Reactii MCVFoto: Colaj foto

Premierul Dăncilă, ministrul Justiției, Tudorel Toader, șeful Senatului, CP Tăriceanu, Iordache, Nicolicea sau Stănescu au criticat dur raportul MCV despre care spun că ar trebui atacat la Curtea Europeană de Justiție:

Premierul Viorica Dăncilă a declarat, marți, că este dezamăgită și revoltată de raportul MCV, întrebându-se care e rostul celor 18 întrebări pe care i le-a pus Frans Timmermans. Premierul spune că e inadmisibilă recomandare CE de a suspenda procedurile în numirea și revocarea procurorilor de rang înalt.

Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a avut miercuri o primă reacție după publicarea Raportului MCV, el susținând că acesta are iz politic, folosește standarde duble și se raportează la obiective mișcătoare. El a mai susținut că este cam mult să se solicite, de exemplu, suspendarea legilor, iar acest lucru iese din tiparul MCV. Despre posibilitatea ca Guvernul să atace raportul MCV la Curtea Europeană de Justiție, Toader a spus că nu a vorbit nimeni cu el pe această temă, dar nu a exclus contestarea raportului la CJUE.

"De data aceasta cred că raportul MCV are iz politic, sunt multe interese, folosește standarde duble și se raportează la obiective mobile, mișcătoare (...) Erau 4 recomandări, ulterior au ajuns 12, acum s-au adăugat 8, deci vom avea 20 de recomandări", a afirmat ministrul Justiției.

Florin Iordache, șeful comisiei care a modificat legile justiției, a declarat, pentru HotNews, că puterea ia în calcul atacarea la Curtea Europeană de Justiție a raportului MCV, susținând că „partea juridică a acestuia nu stă în picioare”. „Analizăm. Putem discuta totuși să vedem dacă, discutând, analizând, atacăm sau nu atacăm. De la direcții politice la direcții juridice... Că ei pot face declarații e una, dar când ei îmi spun mie că nu trebuie să fac legile, să le opresc sunt chestiuni... Nu am o problemă cu dezbaterea politică, dar partea juridică nu stă în picioare”, a declarat Florin Iordache pentru HotNews.

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) răspunde criticilor pe care i le-a adus Comisia Europeană în Raportul MCV și susține că a avut "o atitudine pozitivă" în procedura de modificare a legilor justiției. De asemenea, CSM consideră "inacceptabil" faptul că CE îi impută că a făcut presiuni asupra instanței supreme, prin faptul că nu a reînnoit mandatul preşedintelui Secţiei penale a acestei instanţe. Consiliul Superior al Magistraturii a transmis, miercuri seară, printr-un comunicat, că plenul a luat act de Raportul MCV și semnalează "unele erori factuale sau de apreciere" din partea Comisiei Europene în legătură cu activitatea Consiliului, "de natură să creeze o percepţie greşită".

Eugen Nicolicea a declarat că vor fi luate în considerare recomandările din raportul MCV, însă va fi pus în aplicare doar ceea ce este posibil. Deputatul PSD a adăugat că de la instituirea MCV, României i-au fost solicitate și lucruri imposibile, cum ar fi încălcarea Constituției și a deciziei Curții Constituționale.

Președintele Senatului Călin Popescu Tăriceanu a comentat, miercuri, planurile PSD de contestare a raportului MCV, transmițându-le social-democraților că nu pot face un astfel de demers pentru că raportul nu este un act juridic, el conține niște recomandări care trebuie discutate, dar nu poate fi atacat în justiție. ”Haideți să ne lămurim puțin. Raportul nu este un act juridic, sunt niște recomandări și nu poate fi atacat în justiție. (...) O să le spun, cine a vorbit poate nu a fost suficient de atent”, a declarat Tăriceanu, la Parlament, întrebat de jurnaliști dacă susține demersul anunțat de PSD de a contesta raportul.

Vicepremierul Paul Stănescu susține că rezoluția privind România adoptată de Parlamentul European este una nedreaptă, iar raportul MCV reprezintă "un pumn aplicat suveranităţii naţionale în materie de legiferare internă". Stănescu, unul dintre contestatarii liderului PSD Liviu Dragnea, mai spune că, astfel, Uniunea Europeană "a ridicat din nou un zid între Vestul şi Estul Europei".

Kelemen Hunor crede că recomandările Comisiei Europene trebuie discutate de Guvern și Parlament și că este posibil ca MCV-ul să nu fie ridicat până în 2020. ”La MCV lucrurile sunt mai complicate. (...) Guvernul, Parlamentul, aici rămâne la decizia majorității ce decizie va lua, pentru că se poate și prin asumare. De exemplu, pe legile justiției sau mai ales pe codul de procedură penală și pe codul penal după ce apare motivarea Curții”, a declarat Kelemen Hunor.

Fostul președinte Train Băsescu spune că Rezoluţia de marți a Parlamentului European și Raportul MCV sancţionează România din cauza unor oameni politici care nu înţeleg nici acum, la 11 ani de la aderare, care sunt regulile în Uniunea Europeană. El mai spune că atunci când a aderat la Uniunea Europeană, România a renunțat, prin Tratatul de Aderare, la parte din suveranitate şi s-a angajat să restecte toate regulile, astfel că "degeaba ţâfna inegalabilei Dăncilă în Parlamentul European sau a domnilor Tăriceanu şi Dragnea de la Bucureşti, care strigă dreptul României la suveranitate".

Direcția Națională Anticorupție spune că observațiile exprimate în mod constant de DNA în contextul modificărilor legislative privind sistemul judiciar sunt similare cu punctul de vedere exprimat în raportul MCV. DNA menționează că tratează cu atenție recomandările făcute de Comisia Europeană și speră că instituțiile-cheie din România vor acționa astfel încât “să facă dovada unui angajament ferm față de independența sistemului judiciar și față de lupta împotriva corupției". "Apreciind că observațiile exprimate în mod constant de DNA în contextul modificărilor legislative privind sistemul judiciar și codurile sunt similare cu punctul de vedere exprimat în raportul MCV, instituția tratează cu atenție recomandările făcute de Comisia Europeană și își exprimă speranța ca instituțiile-cheie din România vor acționa astfel încât să facă dovada unui angajament ferm față de independența sistemului judiciar și față de lupta împotriva corupției și să acționeze pentru refacerea capacității naționale de garanții, control și echilibru”, potrivit concluziei Raportului", mai spune DNA.

Raluca Turcan spune că o posibilă contestare a raportului MCV riscă să declanșeze un război total cu partenerii din UE și se poate ajunge la sancțiuni financiare împotriva României.

Liderii PNL, USR și PMP s-au întâlnit pentru a face un plan privind moțiunea de cenzură - surse. Președintele PNL Ludovic Orban s-a întâlnit la Parlament cu ceilalți lideri ai opoziției, Dan Barna (USR) și Eugen Tomac (PMP), pentru a face o primă evaluare referitoare la majoritatea parlamentară înainte de a depune moțiunea de cenzură, au precizat surse liberale. Potrivit surselor citate, așa cum arată evaluarea actuală, aceștia se bazează pe 30 până la 42 de parlamentari anti-Dragnea din "zona PSD". Astfel, fiecăruia dintre cei trei lideri de partid i-a fost "alocată" o zonă de negociere cu parlamentari din majoritate. Pentru ca moțiunea să treacă, pe lângă voturile PNL+USR+PMP, este nevoie de alte 67 de voturi.

Este raportul MCV obligatoriu sau nu pentru România?

Judecătorul Cristi Dănileț spune că Curtea Constituțională a decis din 2012 că implementarea recomandărilor MCV este obligatorie.

"Înainte ca cineva să spună o prostie, reamintesc că recomandările MCV sunt obligatoriu de implementat în România, în virtutea normelor constituţionale. O spune însăşi CCR în decizia nr. 2/2012 la pct. IV”, a scris judecătorul.

"Or, calitatea de membru al Uniunii Europene impune statului român obligaţia de a aplica acest mecanism şi de a da curs recomandărilor stabilite în acest cadru, în conformitate cu dispoziţiile art. 148 alin (4) din Constituţie, potrivit cărora „ Parlamentul, Preşedintele României, Guvernul şi autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligaţiilor rezultate din actul aderării şi din prevederile alineatului (2)”, se arată în decizia CCR din 11 ianuarie 2012.

Insa, intr-o alta decizie din 2018, Curtea Constitutionala preciza - „Decizia 2006/928/CE (adica MCV - n.r.) nu poate constitui normă de referinţă în cadrul controlului de constituţionalitate prin prisma art. 148 din Constituţie”.

Fostul președinte al Curții Constituționale Augustin Zegrean susține România este obligată să respecte recomandările din Raportul MCV pentru că așa spun Constituția și tratatele europene, iar în loc să se gândească ce măsuri să găsească pentru a respecta ceea ce spune Comisia Europeană autoritățile de la București caută și de această dată să păcălească. Despre posibilitatea ca Guvernul să atace Raportul MCV la Curtea Europeană de Justiție, Augustin Zegrean spune că s-ar face din nou de râs.

”Recomandările din Raportul MCV sunt foarte clare, iar România este obligată să le respecte, pentru că așa spune Constituția României, modificată la momentul la care am aderat la Uniunea Europeană, și așa spun tratatele europene și chiar o decizie din 2012 a Curții Constituționale. Uniunea Europeană este o convenție, iar noi suntem parte și este obligatoriu să respectăm regulile. Este ca și cum nu am respecta Tratatul de aderare", a declarat Augustin Zegrean.

Comisia Europeană a venit marți, în raportul MCV, cu opt recomandări suplimentare pentru România, cerând puterii de la București să suspende punerea în aplicare a legilor Justiției și să le revizuiască în acord cu recomandările Comisiei de la Veneția și GRECO. De asemenea, Comisia cere înghețarea intrării în vigoare a modificărilor propuse a fi aduse Codului penal și Codului de procedură penală, dar și suspendarea procedurii procedurilor de numire și revocare a procurorilor șefi.

CITEȘTE ȘI: Raportul MCV. Cele 8 recomandări suplimentareale Comisiei Europene pentru România / PSD, somat să renunțe la controversatelemodificări din legile justiției și codurile penale

Tot marți, Parlamentul European a adoptat în plenul de la Strasbourg Rezoluția privind statul de drept din România, în care este condamnată intervenția "violentă și disproporționată a poliției în timpul protestelor de la București din august 2018" și se recomandă autorităților "să se opună măsurilor care ar duce la dezincriminarea corupției în rândul funcționarilor de stat și să aplice strategia națională anticorupție".

CITEȘTE ȘI:UPDATE Parlamentul European a adoptat rezoluțiala adresa României privind statul de drept