Vicepremierul Paul Stănescu susține că rezoluția privind România adoptată de Parlamentul European este una nedreaptă, iar raportul MCV reprezintă "un pumn aplicat suveranităţii naţionale în materie de legiferare internă". Stănescu, unul dintre contestatarii liderului PSD Liviu Dragnea, mai spune că, astfel, Uniunea Europeană "a ridicat din nou un zid între Vestul şi Estul Europei".
"Mi se pare că, prin rezoluţia nedreaptă adoptată ieri şi prin publicarea raportului MCV, care reprezintă un pumn aplicat suveranităţii naţionale în materie de legiferare internă, UE a ridicat din nou un zid între Vestul şi Estul Europei. România şi românii nu merită un asemenea tratament! România este un stat european şi trebuie să beneficieze de aceleaşi drepturi cu toate statele membre ale Uniunii Europene, nu să fie tratată ca un stat de mâna a doua. Am fost şi suntem deschişi permanent dialogului şi cooperării cu toate forurile UE, am dovedit că suntem un membru loial şi implicat, că apărăm şi respectăm valorile Uniunii Europene şi cred că toate statele membre trebuie să beneficieze de tratament egal!", susține Paul Stănescu într-un comunicat transmis miercuri de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice.
Stănescu mai spune că este greu de înţeles introducerea unor condiţionalităţi pentru România, sub pretextul afectării progreselor în justiţie.
Vicepremierul Paul Stănescu susține, de asemenea, că autoritățile de la București au prezentat "argumente solide privind modificările legislative în domeniul justiţiei, ori de câte ori a fost nevoie", iar în schimb primesc "aşa-zise recomandări să ignore Constituţia şi alte "ţinte de atins" pentru a fi consideraţi egali cu celelalte state membre, precum şi o rezoluţie în Parlamentul European care propune o justiţie oarbă la abuzuri".
El adaugă că este de neacceptat ca România şi românii să devină un "sac de box" şi să fie atraşi în jocul unor politicieni cu diferite interese personale.
Comisia Europeană a publicat marți raportul MCV, cu opt recomandări suplimentare pentru România, cerând puterii de la București să suspende punerea în aplicare a legilor Justiției și să le revizuiască în acord cu recomandările Comisiei de la Veneția și GRECO. De asemenea, Comisia cere înghețarea intrării în vigoare a modificărilor propuse a fi aduse Codului penal și Codului de procedură penală, dar și suspendarea procedurii procedurilor de numire și revocare a procurorilor șefi.
Potrivit Comisiei Europene, cele 12 recomandări formulate în raportul din ianuarie 2017 nu mai sunt suficiente pentru a permite respectarea orientării formulate de preşedintele Jean-Claude Juncker la începutul mandatul său de a încheia MCV până la sfârşitul mandatului actualei Comisii. Prin urmare, în raportul publicat marți sunt formulate opt recomandări suplimentare menite să remedieze situaţia actuală. În acest sens, va fi necesar ca instituţiile-cheie din România să facă dovada unui angajament ferm faţă de independenţa sistemului judiciar şi de lupta împotriva corupţiei, să recunoască rolul indispensabil al acestora drept pietre de temelie şi să redea statului capacitatea de a acţiona, prin pârghiile sale de control şi echilibru, atunci când există riscul unei involuţii.
Tot marți, Parlamentul European a adoptat în plenul de la Strasbourg Rezoluția privind statul de drept din România, în care este condamnată intervenția "violentă și disproporționată a poliției în timpul protestelor de la București din august 2018" și se recomandă autorităților "să se opună măsurilor care ar duce la dezincriminarea corupției în rândul funcționarilor de stat și să aplice strategia națională anticorupție".
0
3
