Negocierile în format Normandia de la Paris cu scopul de a se găsi o soluţie la criza din Ucraina s-au încheiat fără a înregistra un progres major, dar Moscova și Kievul au căzut de acord privind necesitatea menținerii unui armistițiu în estul Ucrainei. Cu toate acestea, SUA rămâne în gardă îndemnând cetățenii din Ucraina să plece chiar acum, în contextul în care situația de securitate se poate schimba rapid, America așteaptându-se la posibilitatea ca Rusia să facă„uz de forța militară” împotriva fostei țări sovietice într-un fel sau altul până la mijlocul lunii februarie. La rândul său, secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a cerut Kremlinului săși retragă trupele din Ucraina, Georgia și Moldova, subliniind că Rusia ar putea folosi pretextul exercițiilor militare pentru a lansa un atac.
Cele mai importante informații, LIVETEXT:
23.55 Franţa şi Germania, mediatori în conflictul ucrainean, au primit miercuri un "semnal bun" din partea ruşilor, chiar dacă întâlnirea de la Paris a fost "dificilă", a apreciat preşedinţia franceză, transmite AFP, potrivit Agerpres.
"În contextul actual, astăzi am primit un semnal bun în condiţii dificile", potrivit Palatului Elysee."Am primit semnalul de reangajare pe care îl căutam".
23.25:Marea Britanie ia în considerare trimiterea de sute de militari în Europa de Est înainte de o posibilă invadare a Ucrainei de către Rusia, relatează The Telegraph, citând surse, scrie Reuters.
Surse guvernamentale au confirmat că se poartă ”discuții foarte avansate” după ce au apărut informații de la Washington că SUA, Marea Britanie și alte câteva state aliate sunt în discuții de a consolida prezența militară a coaliției pe flancul estic, a scris The Telegraph.
23.00: În urma negocierilor de la Paris s-a înregistrat aproape ”zero progres”, a declarat trimisul special rus pentru conflictul ucrainean, Dmitri Kozak, dar subliniază că, în ciuda diferențelor,”armistițiul trebuie să persiste”.
Multe chestiuni referitoare la un acord de pace pentru conflictul din estul Ucrainei au rămas nerezolvate după opt ore de discuţii, a declarat Kozak într-o conferinţă de presă.
"Solicităm încă o dată Rusiei să detensioneze imediat situația. NATO crede ferm că tensiunile și dezacordurile trebuie rezolvate prin dialog și diplomație", a declarat Stoltenberg reporterilor.
El și-a repetat apelul pentru ca Moscova și NATO să folosească pe deplin canalele militare de comunicare pentru a promova transparența și a reduce riscurile.
19:55 Rubla își continuă prăbușirea și trece pragul simbolic de 80 de ruble pentru un dolar
Moneda rusă s-a prăbușit miercuri seară, depășind pragul simbolic de 80 de ruble pentru dolar, o premieră din noiembrie 2020, euro depășind pragul de 90 de ruble, potrivit AFP.
19:42Ambasadorul SUA în Rusia oferă răspunsul Washingtonului la cererile Moscovei
Ministerul rus de Externe a anunțat miercuri seară că ambasadorul american în Rusia i-a transmis răspunsul Washingtonului la cererile Rusiei de retragere a NATO din Europa de Est, în contextul crizei ucrainene, potrivit AFP.
19.30: SUA și mai multe state aliate sunt în discuții pentru a mai desfășura mii de trupe în țările NATO din Europa de Est, precum România, Bulgaria și Ungaria, înainte de orice potențială invazie rusă a Ucrainei, ca dovadă de sprijin în fața agresiunii în desfășurare a Moscovei, au declarat pentru CNN trei oficiali americani familiarizați cu discuțiile.
18.20: Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, şi-a exprimat miercuri solidaritatea cu Kievul, afirmând că o ameninţare din partea Rusiei că va invada Ucraina este o ameninţare împotriva Europei.
''O ameninţare împotriva Ucrainei este o ameninţare împotriva Europei'', a spus Michel într-o conferinţă de presă comună cu premierul slovac, Eduard Heger, la Bratislava.
Anterior, Înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe, Josep Borrell, declarase că tensiunile cu Moscova din cauza comasării de trupe ruse la frontiera cu Ucraina sunt "cel mai recent exemplu" al faptului că "Europa este în pericol".
17.50: Ambasada SUA în Ucraina îi îndeamnă pe cetățenii americani din Ucraina să ia în considerare să plece ”acum” cu un zbor comercial, spunând că situația de securitate din țară este „imprevizibilă din cauza amenințării crescute a acțiunii militare ruse”.
„Totul indică” că președintele rus Vladimir Putin „va folosi forța militară la un moment dat, poate de acum până la mijlocul lunii februarie”, a spus ea, asigurând totodată că nu știe dacă a luat „decizia finală” de a trece în ofensivă.
Anunțul de miercuri al ministrului german al apărării l-a lăsat „fără cuvinte” pe primarul Kievului, fostul campion mondial la box Vitali Klitschko.
„Comportamentul guvernului german mă lasă fără cuvinte. Ministerul apărării [de la Berlin] aparent nu și-a dat încă seama că ne confruntăm cu forțe rusești perfect echipate care pot începe o nouă invazie a Ucrainei în orice moment”, a declarat el pentru Bild, cel mai popular tabloid german.
„Ce fel de sprijin ne va trimite data viitoare Germania? Perne?”, a întrebat acesta retoric.
Această reuniune se desfăşoară în formatul diplomatic ”Normandia”, care datează din 2015, la invitaţia Franţei, și încearcă să dezamorseze criza după o serie de discuții între ruși și americani săptămâna trecută.
La ea au luat parte aproximativ 15 diplomaţi care fac parte din anturajul conducătorilor celor patru ţări - francezul Emmanuel Bonne, conslierul diplomatic al lui Emmanuel Macron, germanul Jens Plötner, consilierul cancelarului german Olaf Scholz, vicepremierul rus Dmitri Kozak şi directorul administraţiei prezidenţiale ucrainene Andrii Yermak, potrivit News.ro.
Tensiunile au crescut constant în ultimele luni în jurul Ucrainei, Moscova fiind acuzată că a comasat zeci de mii de soldați la graniță pentru o ofensivă. Rusia cere garanții pentru securitatea sa, inclusiv respingerea aderării Kievului la NATO.
Un răspuns scris al NATO și al Statelor Unite la cererile Rusiei va fi trimis la Moscova până la sfârșitul săptămânii, au declarat miercuri mai multe surse diplomatice ale Alianței pentru AFP, un oficial european calificând multe dintre aceste solicitări „inacceptabile”.
Statele Unite agită, la rândul lor, ameninţarea unor sancţiuni economice, în cazul unei invazi ruse a Ucrainei.
Președintele american Joe Biden a declarat marți că ar putea „concepe” să-l sancționeze personal pe Vladimir Putin, promițând „consecințe enorme” dacă Moscova ar ataca Ucraina, o decizie care ar „schimba lumea”.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus miercuri că astfel de sancțiuni nu vor fi „dureroase din punct de vedere politic” pentru liderul rus, dar vor fi „distructive” pentru relațiile dintre Moscova și Occident.
Dacă Biden nu a precizat natura acestor posibile sancțiuni împotriva lui Putin, sancțiunile americane presupun cel mai adesea o înghețare a activelor și interzicerea tranzacțiilor cu Statele Unite.
Peskov a subliniat că legea rusă interzice în principiu înalților oficiali ai țării să dețină bunuri în străinătate, considerând, prin urmare, că astfel de măsuri „nu sunt deloc dureroase” pentru autorități.
Rusia denunță ”isteria” occidentală și amenință la rândul ei
Șeful diplomației ruse, Serghei Lavrov, i-a spus că „dacă Occidentul își va continua calea războinică, Moscova va lua măsurile de ripostă necesare”. El a denunţat încă o dată „isteria” occidentală despre presupusa iminenţă a unei intervenţii ruse în Ucraina.
Rusia a intensificat manevrele militare în ultimele săptămâni, inclusiv la granițele cu Ucraina, cu exerciții lansate marți care au implicat aproximativ 6.000 de oameni, avioane de luptă și bombardiere în sud și în Crimeea, peninsula pe care Moscova a anexat-o în 2014.
Moscova anunțase anterior manevre navale în Atlantic, Arctica, Pacific și Mediterana, precum și exerciții comune cu Belarus, la granițele Uniunii Europene.
Un detașament al Flotei militare de Nord a Rusiei a intrat miercuri în Marea Barents în cadrul acestor exerciții, iar Flota Mării Negre a dislocat aproximativ 20 de nave.
Rusia a adunat, de asemenea, până la 100.000 de militari la granițele cu Ucraina. Dacă Ucraina este alarmată de săptămâni întregi de o invazie iminentă, ea a estimat miercuri că, totuși, acest număr este încă „insuficient” pentru a lansa un atac major împotriva țării.
Acest număr „este semnificativ, reprezintă o amenințare la adresa Ucrainei”, dar „la momentul actual, acest număr este insuficient pentru o ofensivă la scară largă împotriva Ucrainei de-a lungul întregii granițe cu Ucraina”, a spus șeful diplomației ucrainene, Dmytro Kuleba.
Statele Unite, la rândul lor, au pus luni în alertă aproximativ 8.500 de soldați, care ar putea întări forța de reacție rapidă a NATO de 40.000 de soldați. Cu toate acestea, nu a fost luată decizia de a detașa acești soldați.
NATO a anunțat că plasează forțele în așteptare și trimite nave și avioane de luptă pentru a-și consolida apărarea în Europa de Est, în timp ce Rusia consideră trupele Alianței din vecinătatea ei ca pe o amenințare existențială.
O altă posibilă sursă de tensiune reprezintă faptul că un înalt oficial al parlamentului rus, Andrei Tourchak, a cerut miercuri livrarea de arme separatiștilor pro-ruși din estul Ucrainei.
Ultimul summit în ”formatul Normandia” a avut loc în decembrie 2019, la Paris, unde s-au întâlnit Putin, Zelenski, Angela Merkel şi Macron.
Franţa speră la un nou summit între cei patru şefi de stat, care să aibă loc, de această dată, la Berlin.
”Este foarte încurajator că ruşii au acceptat să reintre în acest format diplomatic, singurul în care sunt parte implicată. Această reuniune va da un indiciu clar despre starea de spirit a ruşilor, înaintea convorbrii de vineri a (preşedintelui francez) Emmanuel Macron cu preşedintele rus Vladimir Putin”, apreciază Palatul Élysée.
”Noi vrem o dezescaladare, care are loc atât prin dialog, cât şi prin disuasiune. Un dialog are loc cu privire la sancţiuni, împreună cu partenerii europeni, americani şi instituţii, pentru ca această disuasune să fie suficient de credibilă, pentru ca dialogul să fie credibil. Cele două se alimentează una pe cealaltă”, apreciază preşedinţia franceză.
”Însă aceste sancţiuni nu trebuie să antreneze replici care să conducă la un cost împotriva noastră, ca un bumerang. Sancţiunile nu sunt un alfa şi un omega al reacţiei”, subliniază Palatul Élysée, potrivit News.ro.
8
11
