Ministrul rus de Externe Serghei Lavrov a făcut joi o comparație halucinantă între „operațiunea militară specială” a Rusiei și războaiele americane din Irak și Afganistan, afirmând că, spre deosebire de forțele NATO și SUA, cele rusești nu omoară civili în Ucraina.

Vladimir Putin si Serghei LavrovFoto: Brendan Smialowski / AFP / Profimedia

El a făcut comentariile într-o amplă conferință pe care a susținut-o joi, comparând războiul declanșatde Vladimir Putin pe 24 februarie cu operațiunile militare din Irak, Iugoslavia, Afganistan și alte zone de conflict din trecut.

„Când Occidentul a ucis arabi în număr incomensurabil de mare în același Irak, în aceeași Libie, în aceeași Siria, Iugoslavie sau Afganistan, nu-mi amintesc o asemenea îngrijorare pentru populația civilă, adică, se pare, oamenii din cateogria a doua, a treia, a patra”, a afirmat el, citat de Lenta, unul dintre cele mai populare site-uri de știri din Rusia.

„Dar ucrainenii, care sunt descendenții vechilor romani, așa cum spun ei înșiși, merită aparent o protecție specială prin instituțiile și structurile occidentale”, și-a exprimat indignarea șeful diplomației ruse.

Lavrov a declarat că armata rusă nu lovește civili, ci doar „dezactivează instalațiile energetice care permit țărilor occidentale să pompeze în Ucraina arme mortale pentru a ucide rușii”.

Serghei Lavrov, de la diplomat la propagandist

Considerat un maestru al diplomației inclusiv în cercurile europene înaintea declanșării războiului din Ucraina la sfârșitul lunii februarie, Serghei Lavrov a făcut în lunile care au urmat declarații tot mai desprinse de realitate.

Una dintre cele mai notorii a venit în luna martie, după negocierile de pace la care a participat în Turcia alături de omologul său ucrainean, Dmitro Kuleba.

Lavrov a afirmat atunci că Rusia „nu a atacat pe nimeni” și că nici nu intenționează să urmeze astfel de acțiuni pe viitor. „Nu intenționăm să atacăm alte țări, nu am atacat nici Ucraina”, a răspuns Serghei Lavrov la o întrebare din partea jurnaliștilor.

„Pur și simplu am explicat Ucrainei de multe ori că a apărut o situație care creează amenințări directe la adresa securității Federației Ruse. În ciuda anilor noștri de memorii, îndemnuri, apeluri, nimeni nu ne-a ascultat”, a explicat el.

Un alt exemplu în acest sens a venit în octombrie, când acesta a declarat că, în pofida izolării internaționale fără precedent în care se află Rusia, „majoritatea zdrobitoare” a ţărilor lumii dau dreptate Rusiei pentru că a recunoscut rezultatele pseudo-referendumurilor organizate în teritoriile ucrainene ocupate, dar că se tem să exprime acest lucru.

Ulterior declarațiilor sale, doar 5 țări au votat la ONU împotriva unei rezoluții de condamnare a anexării proclamate de Putin pe 30 septembrie: Belarus, Coreea de Nord, Nicaragua, Siria și Rusia.

Mai recent, el a fost protagonistul unui incident stânjenitor în timpul summitului G20 organizat în Indonezia la jumătatea lunii noiembrie, după ce în presă au apărut informații potrivit cărora el a ajuns în spital din cauza unor probleme cardiace.

Șeful diplomației ruse s-a făcut de râs în Bali

Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a ministerului rus de Externe a publicat ulterior un videoclip cu Lavrov îmbrăcat în pantaloni scurți și tricou, stând afara pe o terasă în timp ce răsfoia documente.

Serghei Lavrov a negat el însuși informația publicată inițial de agenția Associated Press, susținând că jurnaliștii occidentali ar trebui să scrie doar adevărul.

Însă jurnaliștii de investigație de la Bellingcat au reușit să geolocalizeze locul unde a fost realizată înregistrarea și o fotografie distribuită de Lavrov, arătând că ea a fost filmată la o anexă a unui spital din stațiunea Nusa Dua.

În pofida faptului că este un veteran al diplomației, ocupând funcția de ministru de Externe al Rusiei din 2004 după ce anterior a fost timp de 10 ani ambasadorul Rusiei la ONU, declarațiile lui Lavrov par tot mai mult destinate pentru uz intern în Rusia, decât pe plan internațional.

De altfel, el a și afirmat pe 18 octombrie că nu vede „niciun sens” în menținerea unei prezențe diplomatice rusești în Occident.

„Nu are sens și nu avem nicio dorință de a menține aceeași prezență în țările occidentale. Oamenii noștri lucrează în condiții care cu greu pot fi numite umane. Ei se confruntă cu probleme constante, cu amenințări cu atacuri fizice", a declarat acesta în timpul unei întâlniri cu absolvenții universitari acceptați în serviciul diplomatic.

Urmărește ultimele evoluții din a 281-a zi a războiului din Ucraina LIVETEXT pe HOTNEWS.RO.