​​Deputatul PNL Alexandru Muraru a sesizat oficial Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) în cazul declarațiilor făcute de premierul Ungariei, Viktor Orban, la Băile Tușnad.

HotNews.roFoto: Hotnews

„Imunitatea diplomatică a d-lui Viktor Orban nu se referă la declarații, ci la fapte care sunt circumscrise codului penal, iar imunitatea diplomatică se activează în cazul unei acțiuni oficiale, nu a unei vizite private, cum a fost cea de la Băile Tușnad. Declarațiile care fac apel la ”puritate rasială” sunt inacceptabile într-o Românie europeană și tolerantă”, susține liderul liberal.

Declarația lui Orban care, potrivit lui Muraru, „instigă de fapt la un experiment social de factură eugenică, experiment care a stat la baza excluderilor, a persecuției și a crimelor secolului XX” este:

  • „De exemplu, în Bazinul Carpatic, nu suntem de rasă mixtă, ci pur și simplu suntem un amestec de popoare care trăiesc în propriile noastre patrii europene. Iar atunci când stelele sunt potrivite și vremurile sunt bune, aceste popoare se contopesc într-un fel de sos ungaro-panonimic, creând o nouă cultură europeană proprie. Pentru asta am luptat întotdeauna. Suntem dispuși să ne amestecăm unii cu alții, dar nu vrem să devenim o rasă mixtă”

„Declarațiile care fac apel la ”puritate rasială” sunt inacceptabile într-o Românie europeană și tolerantă. Acest discurs al premierului Viktor Orban este desprins din ideologiile rasiale care au făcut milioane de victime în secolul XX. Aceste derapaje sunt inacceptabile într-o Românie și Europă a secolului al XXI-lea care au trecut prin tragediile ideologiilor rasiale”, mai spune Muraru.

După declarațiile lui Viktor Orban, de la Băile Tușnad, șeful CNCD, Asztalos Csaba, a scris pe Facebook că „personal, dacă nu consideram că există imunitate jurisdicțională, inițiam o procedură de autosesizare în calitatea mea de membru al colegiului director”.

Ulterior, într-un interviu pentru Europa Liberă, Asztalos Csaba a declarat pe această temă:

  • „Eu nu pot să mă antepronunț că sunt 0 sau 0,5 șanse de reușită. Orice sistem instituțional și legislativ trebuie testat. Deci, faptul că eu am o poziție juridică profesională în care am spus opiniei publice și jurnaliștilor care m-au întrebat pe acest caz faptul că, potrivit dreptului internațional public, șefii de stat au o imunitate jurisdicțională, acest lucru nu împiedică pe nimeni, repet, să depună o plângere la CNCD sau nu împiedică niciun membru din colegiul director să demareze o autosesizare.
  • Dacă se întâmplă acest lucru, avem o procedură, se soluționează dosarul respectiv, iar hotărârea care se va adopta poate fi atacată în instanța de contencios administrativ, Curtea de Apel București, după care Înalta Curte de Casație și Justiție, care, până la urmă, se va pronunța dacă se ajunge în această situație, dacă, într-adevăr, există o imunitate jurisdicțională a șefilor de state.
  • Pentru mine, din punct de vedere juridic, acest lucru este extrem de clar, mai ales că am văzut și poziții în care se spune că instituția nu ar fi parte a unei activități jurisdicționale. Din nou, avem decizii ale Curții Constituționale din România, Înalta Curte de Casație și Justiție, care spune expres că instituția CNCD desfășoară activitate administrativ-jurisdicțională, adică desfășoară activitate jurisdicțională într-un sens larg. Această imunitate a șefilor de state este o cutumă în dreptul internațional public și este o formă de protecție a suveranității statului pe care îl reprezintă și-l întruchipează șeful de stat respectiv.
  • Imunitatea operează și pentru șefii de stat și de guverne și miniștrii și în cazul României, indiferent dacă vorbim de o vizită oficială sau o vizită privată și operează și pentru însoțitorii șefilor de state, în anumite situații, inclusiv pentru familiile acestora. Repet, nu înseamnă că nu se pot depune plângeri, până la urmă colegiul compus din 9 membri decide și hotărârea poate fi atacată în instanță, iar instanța poate să spună dacă este corectă din punct de vedere juridic sau nu.”

Citește pe acest subiect: