Serbia, singura țară din Europa care a refuzat să sancționeze Rusia pentru invazia în Ucraina, a fost de acord să furnizeze arme Kievului sau le-ar fi trimis deja, arată documentele secrete scurse de la Pentagon, conform Reuters și The Guardian.

Aleksandar Vucic alaturi de Vladimir PutinFoto: Mikhail Klimentyev / Sputnik / Profimedia

Printre zecile de documente clasificate scurse în ultimele săptămâni se află și unul care face un rezumat al răspunsurilor guvernelor europene la cererile Ucrainei de pregătire militară a trupelor și de trimitere de armament.

Documentul, intitulat „răspuns la conflictul în curs de desfășurare între Rusia și Ucraina”, enumeră „pozițiile evaluate” din partea a 38 de guverne europene ca răspuns la cererile Ucrainei de asistență militară.

Austria și Malta, singurele țări care au răspuns „Nu” la toate categoriile de ajutor pentru Ucraina

Graficul Pentagonului a împărţit răspunsurile la solicitările de ajutor ale Ucrainei în trei categorii: ţări care s-au angajat să ofere instruire şi ajutor letal.

  • ţări care au oferit deja instruire, ajutor letal sau ambele;
  • ţări cu capacitatea militară şi „voinţa politică de a oferi în viitor ajutor letal”.

Austria şi Malta au fost singurele două ţări care au marcat „Nu” la toate aceste categorii.

Serbia ar fi trimis deja „ajutor letal” Ucrainei

Documentul, care este de fapt un grafic, arată că Serbia - singura țară din Europa care a refuzat să sancționeze Rusia pentru invazia în Ucraina - a refuzat să ofere asistență pentru antrenarea soldaților ucraineni, dar s-a angajat să trimită ajutor letal sau l-ar fi furnizat deja.

Același document arată că Serbia „are voința politică și capacitatea militară de a furniza arme Ucrainei”, scrie Reuters.

Documentul este marcat „Secret” şi „NOFORN”, ceea ce înseamnă că este interzisă distribuirea către serviciile de informaţii şi armatele străine. Este datat 2 martie şi are ştampila biroului şefului de Stat Major Interarme.

Guvernul preşedintelui sârb Aleksandar Vucic şi-a declarat neutralitatea în războiul din Ucraina, în pofida legăturilor istorice, economice şi culturale profunde cu Rusia.

  • „Dacă acest document este corect, fie arată duplicitatea lui Vucic faţă de Rusia, fie se află sub o presiune enormă din partea Washingtonului pentru a livra arme Ucrainei”, consideră Janusz Bugajski, expert în Europa de Est la Jamestown Foundation.

Reuters arată că nu putut verifica independent autenticitatea acestui document, biroul preşedintelui sârb Aleksandar Vucic şi ambasada ucraineană nerăspunzând la solicitarea adresată de agenție pe această temă. Nici Pentagonul nu a răspuns deocamdată la întrebările Reuters cu privire la Serbia şi a refuzat și anterior să comenteze în mod specific despre oricare dintre documentele scurse.

„Nu am exportat nicio armă sau muniţie către Rusia sau Ucraina”

Dezvăluirea acestui grafic vine la puţin peste o lună după ce documente postate pe un canal pro-Rusia de pe aplicaţia de mesagerie Telegram ar fi arătat că în luna noiembrie un producător sârb de arme ar fi trimis rachete sol-sol Grad de 122 mm către Kiev. Documentele includeau un aviz de transport şi un certificat de utilizator final emis pentru guvernul ucrainean.

În martie, Moscova a anunțat că a cerut Belgradului o explicaţie oficială cu privire la presupusele livrări de arme, scria agenția rusă de stat TASS, citând-o pe purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova.

Producătorul de arme Krusik Corp. din Valjevo a negat că ar fi furnizat rachete sau alte tipuri de armament Ucrainei, iar Vucic a calificat acuzaţiile drept „o minciună notorie”. „Nu am exportat nicio armă sau muniţie către Rusia sau Ucraina”, a declarat el în timpul unei vizite făcute în 5 martie în Qatar.

De la începutul războiului, în februarie anul trecut, Vucic a încercat să echilibreze legăturile strânse cu Moscova cu obiectivul său de a adera la Uniunea Europeană. Serbia rămâne singura ţară din cele 44 de state europene care nu a impus sancţiuni Rusiei.

Întrebat luni dacă guvernul Statelor Unite aşteaptă efectiv apariţia pe internet a altor documente secrete, purtătorul de cuvânt al Consiliului Naţional de Securitate, John Kirby, a răspuns că „adevărul şi răspunsul cinstit la întrebare este: nu ştim. Şi acesta este un motiv de îngrijorare pentru noi? Cum naiba să nu fie?”.

CITEȘTE ȘI: