Membrii Academiei Române aleg joi, 5 aprilie 2018, prin vot secret în cadrul unei ședințe care se desfășoară cu ușile închise, președintele Academiei Române. Alegerile se desfășoară în cadrul Adunării Generale, care a început la ora 10:00. Candidații la cea mai înaltă funcție a forului sunt Ioan-Aurel Pop - rectorul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, Victor Voicu - președintele Secției de Științe Medicale a Academiei Române, și Bogdan Simionescu - vicepreședintele Academiei Române.
Cristian Hera, președinte interimar al Academiei după decesul lui Ionel Valentin Vlad, a anunțat că se retrage din cursă, din cauze medicale, au declarat pentru HotNews.ro reprezentanții instituției. Potrivit surselor HotNews.ro, lupta cea mai dura se duce intre Ioan Aurel Pop, rector al Universitatii Babes-Bolyai, si Victor Voicu, secretar general al Academiei si candidat la toate alegerile pentru sefia institutiei din 2006 pana in prezent.
Cum se alege președintele Academiei Române
La ora 10:00 a început ședința Adunării Generale a Academiei Române, în cadrul căreia se alege viitorul președinte al instituției. Adunarea Generală este formată în prezent din 200 de persoane. Acestea sunt membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare ai Academiei. Vezi aici membrii Adunarii Generale
Adunarea Generală este considerată oficial întrunită dacă are jumătate plus unu dintre membri prezenți, deci dacă sunt în sală minimum 101 academicieni. În prima parte a ședinței, candidații își susțin programele manageriale și au alocate câte 20 de minute pentru acest discurs. Urmează luări de poziție din sală și discuții pe marginea programelor, după care membrii Adunării încep votul.
În cazul în care unul dintre candidați obține două treimi dintre voturi, câștigătorul este declarat din primul tur de scrutin. În caz contra, primii doi candidați intră în al doilea tur de scrutin - organizat tot astăzi, la interval scurt de timp de primul vot - și este declarat câștigător cel care obține majoritatea simplă din numărul voturilor exprimate.
Președintele Academiei Române este ales din rândul membrilor titulari, pentru un mandat de 4 ani și poate fi reales o singură dată.
Candidații sunt membrii care sunt propuși oficial la această poziție de către cele 14 sectii si 3 filiale ale Academiei Române. Potrivit procedurii, membrii titluari pot și ei să își depună singuri candidatură. Data limită pentru propunerea candidaturilor a fost 9 martie 2018, iar procedura a avut următorul rezultat:
- Bogdan Simionescu a fost propus de filiala de la Iași
- Ioan Aurel Pop a fost propus de secția de Științe Geonomice
- Victor Voicu a fost propus de Secția de Științe Medicale
- Cristian Hera a fost propus de Secția de Științe Agricole și Silvice
Perioada 9 martie - 21 martie a fost rezervată depunerii planurilor manageriale de către candidați la Cancelaria Academiei, pentru a fi consultate de toți membrii Academiei Române. Documentele sunt de uz intern, strict pentru membrii academiei, potrivit reprezentanților biroului de presă.
Cine este Ioan Aurel Pop
Ioan Aurel Pop
Foto: Agerpres
Ioan-Aurel Pop este rectorul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, aflat în prezent la al doilea mandat la conducerea instituției de învățământ superior. Este profesor universitar, doctor în Istorie, membru corespondent al Academiei de Științe, Litere și Arte (Paris) din 1999, membru titular al Academiei Române din 2010 și membru al Academiei Europene de Științe și Artă (Salzburg) din 2013. În 2015, a primit Ordinul Național "Steaua României" în grad de Cavaler. Vezi aici CV-ul lui Ioan Aurel Pop
La începutul anului, numele lui Ioan Aurel Pop a aparut in scrisoarea deschisa prin care 45 de rectori și-au afirmat sprijinul pentru nominalizarea lui Valentin Popa ca ministru al Educației. Amintim că rectorii au lansat acea scrisoare după ce Valentin Popa a fost surprins facând greseli gramaticale si de exprimare și o înregistrare cu mai multe astfel de greșeli a făcut turul televiziunilor. Precizăm că Ecaterina Andronescu a fost și ea propusă pentru funcția de ministru al Educației în Guvernul Dăncilă, nominalizarea ei venind de la primarul Capitalei Gabriela Firea, însă a pierdut la vot în fața lui Valentin Popa în ședința conducerii PSD (sursa).
În momentul în care mare parte a societății civile a criticat rectorii care au semnat scrisoarea de susținere a lui Popa la Minister, Ioan-Aurel Pop a declarat pentru Adevarul că nu l-ar fi susținut pe acesta și nici nu ar fi semnat scrisoarea: "Nici n-am auzit până acum că ar apărea numele meu pe lista susținătorilor săi, mi se pare ciudat".
În 2012, Ioan Aurel Pop a fost împotriva verdictului de plagiat dat lui Victor Ponta de CNATDCU. Amintim că acest Consiliu de Atestare a Titlurilor Universitare a fost prima instituție care a constatat că Ponta a plagiat în teza sa de doctorat, însă a fost reorganizat de ministrul Liviu Pop, în aceeași zi în care conducerea a dat verdictul, astfel că Ministerul nu a recunoscut concluziile de plagiat. Membru al Consiliului general al CNATDCU la acea vreme, Ioan Aurel Pop s-a delimitat de verdictul colegilor săi (detalii aicisi aici)
În 2016, o serie de declarații ciudate făcute de Ioan Aurel Pop, la adresa tinerilor, au atras atenția. Într-un articol publicat pe site-ul AmosNews.ro, rectorul UBB a scris:
"Oamenii lipsiți de cultură generală și de orizont artistic, oamenii capabili să rezolve doar probleme limitate, oamenii care nu mai au capacitatea să compare și să ia decizii în cunoștință de cauză alcătuiesc generația 'Google', generația 'Facebook', generația 'SMS' sau toate la un loc!" (Detalii aici).
Cine este Victor Voicu
Victor Voicu
Foto: AGERPRES
Victor Voicu este medic farmacolog, președinte al Secției de Științe Medicale a Academiei Române, membru titular al Academiei Române din 2001, corespondent din 1991. În decembrie 2017 a fost ales membru corespondent din străinătate al Academiei Naționale Franceze de Medicină. În prezent este secretar general al Academiei, iar în 1992 a fost profesor invitat la Center for Blood Research, afiliat la Universitatea Harvard, Boston.
În 1990-1995 a fost șeful Direcției Medicale din Ministerul Apărării Naționale, în 1987-2001 a fost comandant la Centrul de Cercetări Științifice Medico-Militare București. Vezi aici CV-ul lui Victor Voicu
Victor Voicu a mai candidat la șefia Academiei și în 2006, și în 2010, și în 2014.
Victor Voicu a fost consilier prezidențial când Crin Antonescu a deținut, în 2012, interimar funcția de președinte (sursa). În 2010, numele sau apărea la portofoliul Sănătății în "guvernul din umbră" prezentat de președintele PNL de la acea vreme, Crin Antonescu.
Potrivit informațiilor din presă, în 2004 a fost acuzat că ar fi favorizat firma soției sale, acordându-i exclusivitate la producerea medicamentelor de succes, din poziția sa de președinte al Consiliului Științific din cadrul Agenției Naționale a Medicamentului. În 2006 a câștigat milioane de euro din vânzarea acțiunilor de la compania farmaceutică LaborMed (sursa).
Cine este Bogdan Simionescu
Bogdan Simionescu
Foto: Agerpres
Bogdan Simionescu este vicepreședintele Academiei Române, inginer chimist, doctor în științe chimice, profesor la Universitatea Tehnică "Gheorghe Asachi" din Iași, Cercetător științific I la Institutul de Chimie Macromoleculară "Petru Poni" al Academiei Române și membru titular al Academiei Române din 2009, corespondent din 2000.
EEste membru al Academiei Europene de Științe și Arte, iar în 2015 i-a fost conferit Ordinul Național "Steaua României" în grad de Cavaler. Descarca de aici CV-ul lui Bogdan Simionescu
În 2017, el a avertizat că este un "genocid" ceea ce se întâmplă cu tinerii de la sate, care nu au acces la învățământul universitar. "În momentul de față, Universitatea Tehnică "Gheorghe Asachi" din Iași, a doua universitate tehnică din România, are 11 facultăți. La 10 din cele 11 facultăți, în ultimii șapte ani, nu a existat niciun copil de țăran student. Copiii care trăiesc la țară și familiile lor reprezintă 40% din populația României. Pentru mine, asta înseamnă genocid. Pentru că eliminăm 40% din populația țării de la dreptul de a ști carte", a spus Simionescu, citat de Agerpres.
Președintele Academiei Române este ordonator principal de credite, potrivit Legii de organizare a Academiei Române.
Funcția de președinte este asimilată funcțiilor de demnitate publică, fiind retribuită cu indemnizații la nivel de ministru. Preluarea funcțiilor de președinte se face în termen de 15 zile de la data alegerii (Sursa).
Președintele Academiei Române, vicepreședinții și secretarul general alcătuiesc Biroul Prezidiului Academiei Române, care asigură conducerea operativă a Academiei Române.
Citeste si:
0
4
