O lupta acerba se da la Academie. Trei candidati foarte diferiti ca statura stiintifica si imagine publica isi disputa pe 8 aprilie functia de presedinte. Viorel Barbu, un savant cu mii de citari in publicatii stiintifice internationale, dar care a fluierat in biserica in 2012 votand ”plagiat” pentru teza de doctorat a lui Victor Ponta, Valentin Vlad, un academician care, desi dezavueaza influenta politica, se bucura de sprijinul PSD, si Victor Voicu, un farmacolog care a demonstrat ca stie sa faca afaceri de zeci de milioane de euro, fost consilier prezidential sub Crin Antonescu.
Institutia e in fierbere. Niciodata dupa 1990 nu s-a mai simtit in Academia Romana asemenea vant de schimbare. E un moment de cotitura, considera foarte multi academicieni, pentru ca miza este enorma. Daca de aceasta data cei 188 de membri cu drept de vot nu vor alege bine, dupa ce criza economica si-a pus deja puternic amprenta pe institutele de cercetare si a dus la sistarea granturilor oferite de stat pentru cercetatori, Academia risca falimentul institutional.
Daca de aceasta data nu vor deschide bine ochii, Academia risca sa ramana anchilozata in peisajul societatii romanesti inca multa vreme de acum inainte. Si, mai mult, daca nu vor avea mana buna, ce a mai ramas din patrimoniul altadata imens al Academiei se va risipi in cele patru zari. Cum trebuie sa fie deci omul care sa evite toate aceste dezastre? Unii cred ca nu se afla printre cei trei candidati.
Indicele Hirsch, aliat sau dusman de moarte
Viorel Barbu, Valentin Vlad si Victor Voicu ar avea fiecare cate un atu, dar nici unul nu ar intruni toate cerintele inscrise intr-o fisa ideala a postului. in orice caz, e unanim recunoscut faptul ca matematicianul Viorel Barbu are cea mai prodigioasa activitate stiintifica. In varsta de 73 de ani, Viorel Barbu a predat in zeci de universitati din toata lumea. O simpla cautare pe Google Scholar releva 9289 de citari ale lucrarilor sale stiintifice. O carte pe care a publicat-o in 1976, despre ”Semigrupuri nonlineare si ecuatii diferentiale” a fost citata doar ea de 2212 ori de alti oameni de stiinta.
Cea mai importanta valoare prin care se exprima astazi cota unui savant, indicele Hirsch, joaca si el in favoarea lui Viorel Barbu la aceste alegeri. O interogare a bazei internationale de Web of Science arata ca Barbu are indicele 22, considerat mare in domeniul matematicii, unde la nivel global se publica mai putine lucrari decat in fizica sau chimie, domenii care genereaza in consecinta indici aproape dubli. Are 161 lucrari ISI publicate, majoritatea ca autor unic, cu 1500 de citari, 1313 fara autocitari.
- Indicele Hirsch reprezinta astazi in sine cartea de vizita a unui om de stiinta. Deja celebru, denumit astfel dupa numele argentinianului care l-a inventat, aceste indice reprezinta un numar prin care se evalueaza cota la nivel international a unui cercetator. Indicele exprima deopotriva productivitatea stiintifica si impactul a ceea ce publica un cercetator.
- Se calculeaza dupa o formula ce are printre variabile numarul de articole publicate in reviste indexate ISI (Institute for Scientific Information, astazi parte a Thomson Reuters) – circa 14.000 in acest moment in toate domeniile, precum si factorul de impact al acestor reviste (cel mai mare, peste 30, avandu-l, de pilda revista britanica Nature), numarul de citari si autocitari al articolelor.
- Exista opinii potrivit carora folosirea acestui indice ca baza pentru evaluarea unui cercetator nu ofera valori comparabile intre domenii, cu aplicarea cea mai periculoasa in stiintele umaniste.
Cum se evalueaza un om de stiinta
Principalulul competitor al lui Barbu, Ionel Valentin Vlad, inginer electronist de meserie, cercetator la Institutul National de Cercetare si Dezvoltare pentru Fizica Laserilor, Plasmei si Radiatiei de la Magurele, are indice Hirsch 11, obtinut pe baza a 116 lucrari ISI, majoritatea cu mai multi autori. De asemenea, Vlad apare pe Web of Science cu 570 de citari, 403 fara autocitari, iar dintre citari circa 100 corespund unui volum omagial publicat la implinirea varstei de 70 de ani, anul trecut. Vlad nu exceleaza la acest capitol nici fata de colegii sai fizicieni de la Magurele. Nicolae-Victor Zamfir, de pilda, directorul Institutului de la Magurele si managerului proiectului ELI prin care se va construi cel mai puternic laser din Europa, are indice Hirsch 36 si 196 de lucrari ISI, nefiind in Academie decat membru corespondent. Prin raportare la acest indice, Valentin Vlad este surclasat si de colegi care nu sunt nici membri corespondenti: Alexandru Mihul cu 45 si Dumitru Mihalache cu 40. Victor Voicu, al treilea candidat, farmacolog ca formatie, medic militar si general, are indice Hirsch 13, 116 lucrari ISI si 371 de citari.
Plagiatul lui Ponta, capital electoral fara voie
Marti, 8 aprilie, batalia nu se va da insa nici pe departe doar pe taramul indicelui Hirsch, care in Romania nu este inca agreat pe scara larga in comunitatea academica. Un rol important in competitie il vor juca imaginea publica pe care o au cei trei candidati, experienta, planurile manageriale si, nu in ultimul rand, sustinerea unor personaje importante. Astfel, dincolo de indicatori scientometrici, profilul lui Viorel Barbu se sustine prin functiile detinute din 1976 incoace. Inainte de Revolutie a fost decan la Facultatea de Matematica din Iasi, apoi rector la ”Al.I.Cuza” pana in 1989, vicepresedinte al Academiei intre 1998 si 2002, apoi presedinte al filialei din Iasi, pana anul trecut, cand s-a retras din aceasta functie.
In 2012, ca membru in Consiliul National de Atestare a Diplomelor, Titlurilor si Certificatelor Universitare (CNADTCU) Viorel Barbu a luat pozitie alaturi de colegi fata de presiunile politice ce s-au facut asupra lor de a nu da verdict de plagiat in cazul tezei de doctorat in drept a prim-ministrului Victor Ponta. Ministerul Educatiei, in fruntea caruia era colegul de partid al lui Ponta, Liviu Pop, a decis desfiintarea CNADTCU sub pretextul reorganizarii, chiar inaintea acestei sedinte in care s-a judecat plagiatul. Membrii CNADTCU s-au prevalat de faptul ca ordinul nu apucase sa fie publicat in Monitorul Oficial si au votat ”plagiat”. E adevarat ca ulterior CNADTCU a fost reorganizat oricum, Barbu fiind printre cei multi eliminati din echipa, si la fel de adevarat este ca verdictul lor n-a contat in cele din urma, chiar daca a fost dublat si de cel al Comisiei de Etica al Universitatii din Bucuresti. Viorel Barbu si-a castigat insa pretuirea colegilor cu acest prilej.
Minusul ce se trece in contul lui Barbu este insusi felul sau de a fi, introvertit, concretizat in aceste zile prin refuzul de a-si face o campanie propriu-zisa, precum colegii sai. "Eu nu sunt om politic si nu cer voturi. Doar prezint o oferta”, isi justifica Barbu atitudinea. in programul managerial pe care il va prezenta marti colegilor si-a fixat ca prioritate reorganizarea institutelor Academiei dupa criterii de performanta, ceea ce ar putea duce inclusiv la desfiintarea celor necompetitive la nivel international. De asemenea, Barbu vrea ca anual Academia sa publice de acum inainte o Carte alba, care sa cuprinda analize facute de institutele specializate cu privire la domenii strategice precum educatia, cel social etc.
O sustinere politica indirecta si repudiata
Indiferent de atuurile lui Viorel Barbu, inginerul electronist Valentin Vlad este considerat totusi candidatul favorit la aceste alegeri. In primul rand pentru ca are sustinerea fatisa a actualei conduceri, din care dealtfel face parte, fiind vicepresedinte din 2009. Propulsarea in aceasta functie s-a produs imediat dupa ce a trecut de la statutul de membru corespondent la cel de membru titular. Desi a intrat in Academie in 1991, la fel ca si contracandidatii sai, Valentin Vlad a obtinut titularizarea foarte tarziu, dupa ce a fost 18 ani membru corespondent, in cazul lui Barbu acest lucru intamplandu-se in 1993, iar in cazul lui Voicu in 2001.
De cand a ajuns in functia de vicepresedinte, academicianul Vlad s-a dovedit a fi insa foarte activ. S-a implicat mai mult decat ceilalti vicepresedinti in managementul institutiei si a devenit purtator de cuvant neoficial al Academiei in problema exploatarii de la Rosia Montana. in octombrie 2011, de pilda, a participat la dezbaterea ”Adevaruri despre Rosia Montana", organizata de delegatia europarlamentarilor PSD, calificand proiectul ca fiind unul ”periculos pentru Romania". ”Academia Romana incearca sa previna un dezastru ecologic si cultural cu multiple consecinte inacceptabile", afirma Vlad. El exprima insa nu o pozitie personala, ci institututionala. in 2013, in iuresul protestelor impotriva exploatarii, Vlad a avut din nou interventii publice pe aceasta tema, justificand pozitia prin interesul national.
Unii academicieni considera ca implicarea colegului lor nu a fost straina de intentia de a candida la cea mai inalta functie a forului. Zic ca a folosit cu abilitate in interesul sau acest subiect. Tot in cheie electorala sunt interpretate si desele aparitii publice din ultimul an ale lui Valentin Vlad in prezenta vicepresedintei PSD Ecaterina Andronescu, sefa Comisiei de invatamant din Senat. Vlad a fost invitat la multe evenimente organizate de Politehnica, unde Andronescu este presedintele al Senatului, Andronescu a fost invitata, la randu-i, la Academie, la aniversarea fastuoasa de 70 de ani a lui Vlad, in septembrie trecut, participare care a fost urmata de un articol in honorem semnat de Andronescu in revista Academica.
Pana si la aniversarea a 150 de ani de existenta a unui liceu din Nasaud au participat impreuna, in octombrie, intarindu-se ideea unei sustineri politice a actualei candidaturi. Formal, sustinerea nu este asumata de catre Vlad, atitudinea lui Andronescu fiind justificata strict profesional si colegial, ambii fiind formati in aceeasi universitate. Academicienii care cred ca presedintele institutiei trebuie sa fie un om care sa aiba sustinerea puterii si sa fie capabil ”sa deschida usi” agreeaza, deci, candidatura lui Vlad.
Asta desi recent, la prezentarea raportului de activitate a actualei conduceri, a fost pus intr-o situatie delicata de acad. Solomon Marcus care a acuzat limbajul de lemn folosit de Vlad. Acad. Voicu Lupei, si el cercetator la Magurele, cu un indice Hirsch mai mare decat Vlad, a fost chiar mai dur. In plus, desi a fost absolvit in 2009 de CNSAS de vina de a fi facut politie politica printr-o adeverinta, Vlad poarta totusi in spate un semn de intrebare asupra angajamentului de informator al Securitatii, pe care l-ar fi semnat in 1970 cu scopul de a supraveghea informativ participantii la un targ international, care, dupa cum arata documentele de arhiva, nu ar fi avut insa ca rod mai mult decat o nota informativa. Desi are o campanie electorala activa, cu un plan managerial detaliat, scris in spirit ingineresc, din care se desprinde ca idee principala continuitatea, Vlad refuza sa faca orice declaratie cu privire la alegeri considerand ca reprezinta un eveniment strict intern care nu trebuie sa fie dezbatut public, ci dimpotriva.
Generalul Voicu si stiinta de a face zeci de milioane de euro
In ceea ce-l priveste pe Victor Voicu, acesta este considerat candidatul favorit pentru o functie de vicepresedinte sau pentru cea de secretar general. Cu alte cuvinte, se asteapta ca, in caz ca pierde alegerile pentru functia de presedinte, sa intre in echipa contracandidatului castigator. Dintre toti candidatii, el se remarca prin capacitati manageriale. A detinut multe functii publice, dar a dezvoltat in paralel si o afacere de succes care l-a facut multimilionar in euro.
Este vorba despre firma LaborMed Pharma, unde actionar era sotia sa - Marilena Jiquidi, cu aproape o treime, si care s-a vandut in urma cu mai multi ani cu circa 120 de milioane de euro. Firma a fost in centrul unui scandal in 2004, cand generalul Voicu era presedintele Consiliului stiintific al Agentiei Nationale a Medicamentului si ar fi favorizat-o acordandu-i exclusivitatea pentru producerea mai multor medicamente. Anul trecut, functia de director al Centrului de Cercetari stiintifice Medico-Militare l-a adus pe acad. Voicu din nou in centru atentiei tot pentru o relatie ”nepotrivita” cu o firma in care sotia sa era actionar.
Astfel, potrivit Agentiei Nationale de Integritate, Voicu ar fi fost in stare de incompatibilitate atunci cand institutia pe care o conducea, subordonata Ministerului Apararii Nationale, ar fi incheiat contracte de prestari servicii cu firma Biopharmacy & Pharmacol RES SA, la care este actionara sotia lui, totalizand suma de 53.000 de lei. in plus, contabilul centrului ar fi detinut si functia de director economic la firma respectiva. Aceste incidente nu i-au furat insa tot capitalul de imagine lui Voicu in Academie. El a fost secretar general in institutie din 2002 pana in 2006, iar acum e presedintele Sectiei de stiinte Medicale.
In plan politic, in 2012, in perioada interimatrului lui Crin Antonescu la Cotroceni, a fost consilierul acestuia pe probleme de sanatate, numele sau fiind vehiculat si in legatura cu un potential post de ministru al Sanatatii. Cu o experienta de afaceri certificata, planul sau managerial are ca prioritate, in mod firesc, patrimoniul vaduvit al institutiei. Insa Voicu, considerat si un destul de bun comunicator, vrea vizibilitate publica pentru Academie, iar institutia ar trebui sa se implice, daca va castiga, in elaborarea unor politici publice.
- Articolul a fost publicat si pe Revista 22.
3
20
