Absolventa de master in Cinematografie la Universitatea Kingston din Londra: Despre taxe, costuri de intretinere, modalitati de predare si diferenta majora intre sistemul romanesc si cel britanic

de Raluca Pantazi     HotNews.ro
Luni, 19 decembrie 2011, 11:08 Actualitate | Studenti in strainatate

Nadia Barbu
Foto: Arhiva personala
​Nadia Barbu (24 de ani) este din Bucuresti si a absolvit Facultatea de Jurnalism si Stiintele Comunicarii. Anul acesta a terminat un masterat de cinematografie la Universitatea Kingston din Londra, pe care il descrie ca pe "un curs foarte practic, mai degraba vocational". "Aveam cursuri doar doua zile pe saptamana, in general doua seminare pe zi, unde se punea foarte mare accent pe participarea studentilor la discutie, restul timpului era dedicat studiului individual, dar mai ales activitatilor practice, adica filmarilor propriu-zise", a povestit Nadia Barbu pentru HotNews.ro.
  • "Foarte important e sa fii motivat si sa-ti doresti sa scoti cat mai mult din experienta asta. Nimeni nu te va urmari si boscorodi sa-ti faci treaba - tu ai platit, tu ai vrut sa faci asta, e problema ta daca nu dai tot ce ai mai bun"
Citeste mai jos scrisoarea integrala trimisa de Nadia Barbu:

"Am plecat din tara din motive personale, unul dintre ele fiind ca aveam nevoie de o schimbare, si un masterat a fost mai mult un pretext, sa spunem. Am avut noroc sa am sprijinul neconditionat al familiei mele si un loc de munca bun inainte sa plec, unde am putut sa strang bani.

Tocmai am terminat 'cu distinctie' un masterat de cinematografie la Universitatea Kingston din Londra, un curs foarte practic, mai degraba vocational, si pentru care nici nu sunt sigura ca rezultatul ar fi trebuit sa fie o diploma academica. Nu m-am gandit prea mult la relevanta cursului in contextul carierei, in contextul a ce o sa iasa din asta in viitor pentru tara mea sau pentru Anglia si mai stiu eu ce alte profunzimi filozofice, pur si simplu am vrut sa fac ceva ce-mi place si spre care eram atrasa, practic sa am un an numai pentru mine, si am avut un moment in care imi puteam permite sa fac asta. Acum sunt tot la Londra si incerc sa-mi gasesc ceva de lucru; daca nu reusesc am sa ma intorc la Bucuresti.

Taxe, costuri de intretinere, etc.:

Cred ca a devenit deja irelevant cat am platit eu ca taxa de scolarizare, fiindca am prins cam ultimul tren al taxelor cat de cat accesibile, din 2012 taxele in invatamantul superior britanic vor atinge cote astronomice - un masterat o sa coste cam opt mii de lire pentru studentii din Uniunea Europeana. Din punctul asta de vedere, romanii ar trebui sa se considere foarte norocosi ca pot face studii superioare gratuit sau la un pret accesibil. (In Anglia foarte multi doctori sunt veniti din alte tari, de exemplu - pentru ca britanicii de rand nu prea isi permit sa faca Medicina.)

Eu n-am stat la camin, dar colegii care au cerut cazare prin intermediul universitatii mi-au zis ca plateau cam o suta de lire pe saptamana pentru o camera single, cu baie separata (dar foarte mica, aproximativ de marimea unei toalete dintr-un vagon de tren), si impartind bucataria cu alti patru-cinci studenti. Caminele pe care le-am vizitat eu erau curatele, dar foarte inghesuite. Am inteles ca existau si locuinte studentesti mai dichisite, evident cu preturi mai mari. Universitatea are si un autobuz gratuit care face legatura intre campusuri, camine si centrul Kingstonului.

Cazarea 'la privat' e mai convenabila din punct de vedere financiar, poti gasi o camera cu, sa zicem, trei sute de lire pe luna chirie, pe de alta parte nu stii niciodata cu ce fel de oameni ajungi sa locuiesti. In prima jumatate de an pe care am petrecut-o in Anglia am avut drept colocatari niste personaje foarte colorate, care e posibil sa-mi fi imprimat pe viata o usoara antipatie fata de Polonia si cetatenii ei.

Per ansamblu Londra e un loc ingrozitor de scump (in asa masura ca in primele zile la Bucuresti dupa un an in strainatate mi se parea ca am aterizat in Tara Chilipirurilor.) Cele mai halucinante sunt preturile la transportul in comun, care au crescut in doua randuri de cand sunt aici, iar la anul vor creste din nou. Un bilet de autobuz obisnuit a ajuns la doua lire si douazeci de penny pentru calatorul ocazional, ehei, cat te poti plimba cu autobuzul in Bucuresti de banii astia. Si nu ca serviciile ar fi de mai buna calitate, dimpotriva, transportul londonez mi-a oferit multe momente comice si nu prea, cum ar fi metrouri care nu circula pe motiv de zapada, desi ninsoarea londoneza de iarna trecuta nici n-ar fi avut indrazneala de a se numi ninsoare intr-o tara cu oameni mai putin sensibili decat englezii.

Preturile alimentelor in schimb nu mi se par mult diferite de echivalentul lor in bani romanesti, asa ca, in situatia in care reusesti sa ai cazarea, scoala si supermarketul intr-un perimetru suficient de mic, poti sa traiesti in mod cat de cat OK, desi ocazional zdrobit de tristete ca nu te poti plimba mai des prin Londra in lung si in lat, unde se intampla mereu 1457 de lucruri interesante.

Universitatea, colegi, profesori

Universitatea se afla de fapt intr-o suburbie a Londrei, pe care eu am gasit-o absolut incantatoare. Una e sa te duci la cumparaturi la supermarket printre blocuri gri si alta e sa te duci printre casute cu acoperisuri rosii, sa-ti taie calea pisici grase cu clopotel la gat, sa vezi veverite si vulpi.

Mi-e greu sa comentez despre nivelul dotarilor facultatii si alte lucruri asemanatoare pentru ca nu le pot compara decat cu cele din Romania, si, stim cu totii, facultatile din Romania sufera cel mai mult la capitolul asta. Pentru cineva ca mine, care in tinerete a avut ocazia, de exemplu, sa-si indrepte privirea plictisita de vreun seminar inutil spre pereti si sa zareasca acolo o pata de mucegai de marimea unui pui de elefant, ce-am gasit aici era la ani-lumina distanta. Cladirile nu arata ca laboratorul bantuit al profesorului Frankenstein? Computerele nu par sa fi fost fabricate in secolul trecut? Facultatea imi imprumuta un DSLR de ultima generatie cu care sa-mi filmez proiectul? Ultrasuficient! E trist, poate, ca ma declar multumita cu atata lucru, dar FJSC si SNSPA m-au invatat sa nu cer mult de la viata.

Profesorii, la cursul meu, au fost mai mult un fel de sfatuitori. Aveam cursuri doar doua zile pe saptamana, in general doua seminare pe zi, unde se punea foarte mare accent pe participarea studentilor la discutie, restul timpului era dedicat studiului individual, dar mai ales activitatilor practice, adica filmarilor propriu-zise. Facultatea are o biblioteca mare si frumoasa unde gasesti tot ce-ti trebuie, tot felul de echipament pe care il poti imprumuta, profesorii au ore de consultatii cand poti vorbi cu ei in privat si pune intrebari daca te-ai impotmolit pe undeva.

De fapt, foarte important e sa fii motivat si sa-ti doresti sa scoti cat mai mult din experienta asta. Nimeni nu te va urmari si boscorodi sa-ti faci treaba - tu ai platit, tu ai vrut sa faci asta, e problema ta daca nu dai tot ce ai mai bun. Poate ca o sa treci oricum, dar daca doar atat iti doresti, sa treci, atunci mai bine stai acasa.

Nivelul colegilor era, ca si la noi, amestecat: si oameni care stiu sapte limbi straine si umbla cu un volum de Sartre in buzunar, si oameni care abia stiu sa-si ortografieze propriul nume si s-au tarat te miri cum prin ciclurile de invatamant precedente. Am avut colegi din toate colturile planetei (sau, ca sa fiu enervant de precisa, din Anglia, Scotia, Italia, Grecia, Franta, Portugalia, Bulgaria, Olanda, Turcia, Canada, SUA, Australia, Columbia, Egipt, India, Pakistan, Iran, China, Coreea de Sud si Thailanda). Nimeni n-a avut vreo reactie negativa auzind ca sunt din Romania, ba, fiind la un curs de film, chiar din contra: filmele romanesti din asa-zisul “Nou Val” au o reputatie foarte buna in strainatate, cu toate ca putini le si vazusera. Intamplator, la cursul meu nu era nici un roman, dar am cunoscut studenti romani prin campus.
 
Dintre prejudecatile care ti se spun inainte sa pleci in strainatate, cel mai mult ma amuza cand aud: 'Strainii n-au caldura/prietenia/ospitalitatea romanilor, si oricine pleaca in alta tara va simti asta din plin si va plange in pumni amintindu-si de gratarele si petrecerile romanesti' sau mai stiu eu ce.

Experienta mea a fost exact invers: in Romania eram o singuratica, aici am fost invitata la mai multe gratare si petreceri intr-un an de masterat decat in toata existenta mea anterioara la un loc. Cu siguranta un mediu studentesc international e mai prietenos, fie si pentru ca eram cu totii departe de casa si de familie si simteam nevoia sa tragem unii de altii ca sa nu ajunga cineva singur in vreun colt plangand dupa maica-sa. Oricum, nu pot sa zic ca am observat mult-trambitata raceala a strainilor, nici macar din partea britanicilor, in ciuda reputatiei lor stravechi de iceberguri antipatice.

In plus, colegii straini pareau sa aiba mai mult respect fata de ideea de munca si efort. Daca cineva iti cerea notitele sau ajutorul pentru o filmare, era de la sine inteles ca se ofera si el sa te ajute la o adica sau macar sa-ti cumpere o bere cu prima ocazie. Si nimeni n-ar fi avut curajul sa solicite o sursa de copiat sau alta manevra necinstita. In Romania, unde am facut in general parte din categoria foarte dispretuita si intitulata 'tocilari' de-a lungul intregii cariere scolare, colegii care nu erau dispusi sa puna mana si sa invete sau sa-si faca un proiect aveau mereu impresia ca 'tocilarii' sunt cumva obligati sa-i ajute, fara sa fie rasplatiti macar cu o vorba buna.

'La noi' vs. 'La ei'

Pana la urma diferenta cea mai mare intre 'la noi' si 'la ei' e ca 'la ei' oamenii se straduiesc sa pastreze o aparenta de normalitate. Chiar daca as avea suficiente informatii relevante (si nu am), tot nu m-as inhama la o comparatie intre sistemul de invatamant britanic si cel romanesc, pentru ca cel romanesc, indiferent de nivelul lui academic, are imensul dezavantaj de a te distrage de la aspectul academic prin fel de fel de mizerii zilnice. Ce importanta mai are calitatea programei, cand in fiecare zi esti un ghem de nervi? Si ce e surprinzator e ca, in sistemul romanesc, rotitele lui nefunctionale sunt mandre ca nu functioneaza.

Profesorii libidinosi sunt libidinosi in vazul lumii, incompetentii nu fac nici un efort sa-si ascunda incompetenta, altii se lauda cu spagi si pile cu gura pana la urechi de parca ar povesti o anecdota amuzanta, cei care lipsesc de la cursuri rareori isi bat capul sa anunte sau sa explice de ce, favoritismele sunt pe fata, functionarii par posedati de o satisfactie interioara inexplicabila cand iti raspund la o intrebare cu 'Habar n-am', ca sa nu mai vorbim de maruntisuri simpatice cum ar fi sa te duci la examen si sa afli ca se tine de fapt in alta sala la alta ora, dar nimeni nu stia pana acum cinci minute, nici macar profesorul.

Nu spun ca n-am invatat nimic in anii de facultate din Romania sau ca n-am cunoscut si oameni demni de tot respectul, dar cu o floare sau doua nu se face primavara. Ne mai arde sa ne gandim daca ne masuram in calitatea cercetarii stintifice cu universitatile straine?

Sigur, si in Anglia exista birocratie, libidinosi sau corupti si asa mai departe. Asemenea lucruri exista peste tot. Diferenta e ca englezii inteleg ca mizeria trebuie maturata sub pres si nicidecum purtata in vazul lumii drept salba de aur. Cand am povestit unui coleg nascut si crescut in Anglia cateva dintre experientele mele studentesti din Romania, mi-a spus ca asemenea lucruri n-ar putea scapa nepedepsite nicaieri si m-a rugat sa nu-mi bat joc de el luandu-l drept credul.

Aici oamenii sunt dispusi sa faca efortul de a se preface macar ca te respecta. Pentru cineva venit din Romania, prima impresie e de soc si fericire. 'Cum, secretara facultatii nu tipa la mine? Nici un profesor nu mananca shaorma in clasa si nu ma trateaza ca pe un copil de gradinita? Per ansamblu, nimeni nu ma face sa ma simt prost? Extraordinar!' Entuziasmul asta initial se duce destul de repede, intr-adevar, si e rau ca el exista, dar mi se pare ca e o experienta prin care aveam nevoie sa trec.

Cred ca asta a fost concluzia cea mai utila oferita de timpul petrecut in strainatate: Nimanui n-ar trebui sa i se para ca e un lucru extraordinar sa fie tratat ca un om si nu ca un pres de sters pantofii. Britanicilor nu li se pare ca e un lucru deosebit. Sunt foarte nemultumiti de sistemul lor de invatamant, si pe buna dreptate: sistemul de invatamant britanic are si el muulte, multe hibe. Dar ei isi permit sa aiba nemultumiri mai profunde, mai semnificative din punct de vedere academic, pentru ca nu-si mai pierd timpul impiedicandu-se in maruntisuri".

Citeste si:


Citeste mai multe despre   
























Astra Film Festival 2017

VIDEO INTERVIU Bill Nichols, critic de film si pionier al studiului de film documentar: In timpul facultatii inca nu stiam ce voi deveni. Eu nu eram interesat sa fac bani, ci cautam implinirea. Si a durat o vreme sa imi dau seama.

Bill Nichols, critic de film american, profesor emerit si un pionier al studiului de film documentar contemporan a discutat in cadrul unui interviu despre visele si aspiratiile din tinerete, tehnicile din filmele documentare si influenta tehnologiei in industria cinematografica.
  • Intra in articol pentru a citi principalele declaratii ale lui Bill Nichols

19038 vizualizari

  • +3 (7 voturi)    
    Interesant (Luni, 19 decembrie 2011, 11:40)

    hot news [utilizator]

    Am plecat si eu din tara la master si pot spune ca ai dreptate in mare parte. Problema esentiala in Ro e ca nu ne recunoastem valorile, ceea ce cred ca e valabil pentru multe tari ex-comuniste.
    De obicei "tocilarii" care pleaca de la noi se integreaza destul de bine in afara si nu se mai intorc niciodata.
  • +2 (6 voturi)    
    strainatate... (Luni, 19 decembrie 2011, 11:48)

    un roman [anonim]

    Si eu am studiat in strainatate: mai intai in Edinburgh Scotia si apoi in Italia si am ajuns sa lucrez in Londra. Sunt de acord cu majoritatea lucrurilor care le-a spus Nadia cu cateva observatii: faptul ca a terminat cu distinctie se datoreaza si invatamantului din Romania... nu cred ca s-a nascut geniu... si eu la cursurile care le-am avut eram printre primii in special la cele de teorie... in schimb ei fac mult mai multa practica. Legat de dotari si profesori are totala dreptate.

    Legat de caldura oamenilor eu nu as zice ca sunt chiar atat de calzi. Sunt mereu dispusi sa petreaca - asta e partea a 2-a. Si eu cand am iesit mi -au facut strainii cinste mai mult decat pot duce. Si mi-am facut prieteni din toate colturile lumii. Dar nu stiu cat sunt de calzi cand e vorba sa te ajute. Cand vin in Bucuresti totdeauna am cativa prieteni care sa-mi ofere cazare, sa vina sa ma ia cu masina de la aeroport daca aterizez noaptea si asa mai departe. Mereu am fost tratat ca prieten dar si ca oaspete: pus la masa etc... ceea ce nu pot sa zic ca am observat la straini. Iar faptul ca in Romania erai singuratica si "ai plecat din motive personale" nu e o scuza ca strainii sunt mai buni decat romanii cand vine vorba de ospitalitate. Per total legat de oameni in general, de profesori, de civilizatie... da strainii sunt cu cateva clase peste romani. Ii numesc straini si nu englezi pt ca in Londra cel putin sunt o gramada de straini. Iar chestia cu caminele studentesti cat de mici sunt... spune multe despre ce fel de persoana e... ca sa fac o comparatie cu Romania.... persoanele care stau in camin vs persoanele care stau cu chirie ca sa aiba conditiile ca la mama acasa.

    Insa cum a zis si Nadia nu e perfect aici... au si ei problemele lor, vremea nici nu se compara... dar la nivelul de civilizatie si la dotarile existente per total ne dau clasa. (desi si aici ca sa iau apararea Romaniei au defectele lor... un net de 2 bani comparat cu al nostru, nu au semnal la metrou).
    • 0 (0 voturi)    
      G (Joi, 23 februarie 2012, 15:08)

      ANONIM [anonim] i-a raspuns lui un roman

      ba te-ar soca sa afli ca Nadia e un mic geniu ;) e departe de a fi o tocilara, mult prea departe...geniile se mai intampla :)
  • +1 (5 voturi)    
    Nu stiu cum este in alte universitati... (Luni, 19 decembrie 2011, 11:59)

    EuSiCuMine [utilizator]

    dar cand eram eu la facultate (ASE- Cibernetica) nu s-au intamplata niciodata multe dintre lucrurile pe care autoarea acestei prezentari le critica la sistemul de invatamant superior romanesc. N-am vazut niciodata profesori care sa "laude cu spagi si pile cu gura pana la urechi" si nu ni s-a cerut nicioadat sa dam spagi sau atentii nimanui (eu nu am picat niciun examen), clasa in care se desfasura examenul era afisata din timp si nu s-a schimbat niciodata, nu se prea intarzia la cursuri, nu am vazut niciodata "favoritisme pe fata" si nici profesori mancand shaorma, etc...
    Probabil ca in alte locuri se intampla dar eu zic ca in loc de generalizari inutile si toxice ar trebui sa ne referim la situatii specifice, pentru ca nu toate lucrurile semnalate se intampla in tot sistemul.
    • +2 (4 voturi)    
      bine punctat! (Luni, 19 decembrie 2011, 13:10)

      lambda [utilizator] i-a raspuns lui EuSiCuMine

      Am terminat și eu ASE-Cibernetică și confirm sus și tare că în cei 4 ani am avut profesori care ne-au avertizat că dacă încercăm să-i mituim sau să apelăm la pile, nu vom mai trece la ei nici noi nici copiii noștri :). Am avut exemple de profesori serioși care pun accent pe munca individuală și pe lucrul pe tot parcursul anului, nota de la examen valorând un mare 5 din nota finală. Și exemplele pot continua.
    • +1 (3 voturi)    
      De acord cu tine (Luni, 19 decembrie 2011, 13:21)

      LauraC [anonim] i-a raspuns lui EuSiCuMine

      Si eu am terminat Cibernetica si nu am auzit / vazut niciodata ce zice autoarea.

      In alte parti poate se poarta...
    • 0 (2 voturi)    
      Cum se lua pe vremuri un examen (Luni, 19 decembrie 2011, 14:29)

      Un inhiner [anonim] i-a raspuns lui EuSiCuMine

      Mi-am amintit de urmatoarea intamplare. Eram in anul IV si un coleg de-al nostru, mai pututros din fire (ca prost nu era deloc), ne-a spus ca auzit ca, la Mecanica Fluidelor (o frumuseata de materie 150% matematizata) mergea sa iei examenu’ cu spaga (ne-a povestit ulterior, la o betie, aceasta intmplare). Zis si facut, se duce seara la profesor (care, in treacat fie spus era extrem de exigent), si la plecare, “uita” acolo doua sacosi pline. Profesorul, i-a spus sa “fie atent la subiectul 5, 12, 37 si problemele 4 si 7”. Colegul meu a stat toata noaptea si a invatat doar ce i-a spus profesoru’. Evident, a doua zi la, examen, cu totul si cu totul alte subiect si alte probleme. Ce era sa faca, a scris…ceea ce stia, fara nicio legatura cu ceea ce fusese dat. Tin minte si acum ca, profesorul, a pus lucrarea lui de-o parte, notata fiind cu nota 2 si ne-a comunicat ca era singurul student din serie care a scris cu totul si cu totul altceva decat subiectele date. Omu’ nostru a intrat in fibrilatie, a pazit usa, si cand a iesit profesoru’ (urma oralul dupa proba scrisa) i-a spus printre dinti: “Dom’ profesor! Dom’ profesor! Stiti, eu am fost aseara la dvs…Cu sacosile…Va aduceti aminte?” “Aaaa, da! Tu erai? Imi cer scuze, da’ am uitat complet de tine! Nu-i nimic intra la oral, scrie ce ti-am spus, si te trec!” Zis si facut, insa …circul a fost si mai mare! L-a lasat pe studinte sa faca o frumuste de demonstratie pe tabla (dupa ce i-a cerut foile pe care le scrisese in banca – asta ca sa fie convins ca subiectele au fost invatate si nu copiate!). Asta iese la tabla, explica frumos totul (de ziceai ca el a scris manualu’ si nu profesoru’). Profesorul il felicita cu enuziasm in vazul seriei, si cand sa vina spre el cu carnetul ca sa-i puna nota…il auzim spunand: “Ia stai asa! Stai asa domnu’ student! Da’ nu asta era biletu’ tau. Tu ai tras altceva! Nu, nu, nu este bine. Uite ca sa nu zici ca sunt rau, iti dau un…3 de incurajare!” Colegu’ s-a inegrit instantaneu si se ineca de fu
      • +1 (3 voturi)    
        continuarea (Luni, 19 decembrie 2011, 14:36)

        Un inhiner [anonim] i-a raspuns lui Un inhiner

        furie. “Dom’ profesor!”. “Niciun dom’ profesor! Matale ai confundat grav subiectele! Nici nu are rost sa te mai intreb ceva daca tu nu poti deosebi subiectele intre ele!”…Asta pleaca turbat de nervi…Ajuns acasa s-a mai potolit, s-a gandit ca nu a fost profu’ multumit de “cadouri”. Toamna, in ajun de examen, din nou la profesor, cu deosebirea ca acum vine cu…4 sacosi. Ca sa n-o lungesc, scenariul din vara se repta ca tras la indigo si in toamna (era singura lui restanta) si se vede colegul meu in reexaminare (cu comisie si perspectiva magnifica de a repeta anul IV). Perspectiva il sperie, si se hotaraste sa invete de-a devaratelea. (Maare inspiratie a avut!) Caci o data intrat in examen, profesorul i-a spus: “Tu nu tragi bilet!”. “?!” “Da, da! Noi doi vom avea astazi o discutie despre mecanica fluidelor in decursul a trei ore, timp in care eu voi intreba si tu vei raspunde. Este ceva ce vrei sa intrebi acum, pana sa incepem?” “Nu, dom’ profesor!” “Perfect! Atunci sa incepem!”. Ideea este ca profu’ a vrut doar sa se convinga de ceea ce stia colegul nostru’, si nu isi propusese sa-l pice cu orice pret. Colegul nu a stiut totul perfect, dar in mare, facuse dovada ca isi insusise materia. I-a dat nota 8 (o nota exceptional de mare 90% din notele de trecere erau 5 si 6), iar 40% nu treceau examenul). Cand i-a scris nota in carnet, s-a uitat fix in ochii lui si i-a spus: “Nu era mai simplu asa…din prima? Chiar ai nevoie de emotii si adrenalina? Doua saptamani de efort si iata ca se poate, si inca, aproape cu brio! Aaaa, si a nu uit: vezi ca ai sase sacose la mine. Nu stiu de ce mi le-ai lasat…”
        • +1 (1 vot)    
          istorie (Luni, 19 decembrie 2011, 15:06)

          gechi [utilizator] i-a raspuns lui Un inhiner

          fromoasa povesteq dar cu siguranta asta s-a intamplat cu foarte multi ani in urma. Eu am deja 7 ani de cand sunt "inginer" si inca de pe atunci se discuta doar de plicuri uitate prin carti, nu de sacose. Insa am avut si un profesor mai batranel, de fapt era suplinitor sau cum s-o numit ca el era de fapt la pensie, care accepta si sacose. Cine are timp si cunoaste povestea profesorului de analiza Matei de la Politehnica Timisoara e rugat s-o scrie :)
          • 0 (2 voturi)    
            Istorie, da! (Luni, 19 decembrie 2011, 20:08)

            Un inhiner [anonim] i-a raspuns lui gechi

            Acum am un MBA obtinut la o prestigioasa universitate americana (si ala absolvit acu' mai bine de 10 ani). Si ca sa fiu absout onest, embieiu a fost o croaziera de placere pe Mediterana in comparatie cu ceea ce a trebuit sa invat la Politehnica (la unele materii, ce-i drept, DAR alea esentiale)...
  • +1 (3 voturi)    
    multe altele (Luni, 19 decembrie 2011, 13:23)

    alex [anonim]

    Da, si eu urmez un masterat in Anglia si cred ca Nadia a fost "blanda" cu sistemul din Romania.
    Incerc sa cuprind cateva lucruri:

    1. Calitatea profesorului roman este data de simpatii personale. Majoritatea au ajuns in acea pozitie datorita unei "cutume" cretine, de inspiratie comunista: l-a placut un profesor in studentie, l-a luat sub aripa sa pe studentul respectiv care a "slujit" bine si credincios la stapan, a asteptat sa-i vina randul fiind doctorand, asistent, lector etc. si va face la randul sau exact la fel. Nici vorba de a face un doctorat la o alta universitate, de mobilitate, de schimbare a locului de munca prin concursuri. El va ramane comod la catedra sa, in biroul lui prafuit, toata viata, multumindu-se cu putin si urmand o traiectorie atat de previzibila incat ajunge sa predea 30 de ani acelasi curs, pe zi ce trece tot mai sictirit.

    2. in 80% din cazuri, tot ceea ce se publica in Romania este egal cu ZERO la nivel international.Irelevant. Vetust. Fumat, intr-un limbaj de cartier. Atat conceptual, cat si stilistic. Cele mai bune teorii ale unor pseudo-profesori romani nu ar trece nici macar la categoria eseuri de undergraduate in Anglia. Aici, profii tari publica la cambridge si oxford university press, edituri din care in Romania se da copy/paste si se pune o nota de subsol. De fapt, prin stiintele socio-umane cam din note peste note se compun cartile celor care ajung sa conduca doctorate.
    3. in ANGLIA nu te enerveaza SECRETARA pentru ca nici macar NU AJUNGI SA AI DE A FACE CU SECRETARELE (asta cred ca depaseste orice lipsa a imaginatiei - da, este posibil, exista viata si dupa secretarele care mi-au mancat mai multi nervi decat orice institutie). Prea complicat sa explic cum se poate functionate fara secretare, dar in principiu e vorba de informatizarea serviciilor pe care le ofera universitatea.

    As mai avea vreo 50 de chestii pozitive, si vreo 5 negative, dar nu vreau sa plictisesc.

    cheers;)
  • -2 (2 voturi)    
    SA INTELEG CA.... (Luni, 19 decembrie 2011, 13:47)

    ELLE [anonim]

    ...So, trebuie sa inteleg ca la FJSC profesorii mananca shaorma in clasa si trateaza studentii ca pe niste copii de gradinita? ......
    ....Stimata domnisoara, sunt si eu absolventa de FJSC si niciodata dar niciodata nu a mancat nimeni shaorma la curs...trist ...si uite asa, inca un om face tara asta de ras ...Stau si ma intreb ...de ce ai ramas la Jurnalism si Stiintele Comunicarii daca erai asa tratata??? In cazul putin probabil de a avea vreun raspuns la aceasta intrebare, te rog sa fie unul sincer !
    • +3 (5 voturi)    
      intrebare stupida (Luni, 19 decembrie 2011, 14:08)

      intrebare stupida [anonim] i-a raspuns lui ELLE

      Fara suparare dar intrebarea ta mi se pare stupida. Pana raspunde Nadia o sa-mi dau si eu cu parerea. Nu am fost la FSJC ci la alta facultate in cadrul Universitatii din Buc. Nu am vazut profesori care sa manance in timpul cursului dar am avut colegi care faceau un seminar cu un betiv si chiar daca s-au facut plangeri nu au putut sa-l schimbe din cauza birocratiei. Legat de intrebarea ta... de ce a ramas la facultate in aceste conditii. Hm... sa ne gandim... 1) cate lucruri stii un tanar de 18-19 cand incepe o facultate, legat de cum e sistemul si cum ar trebui sa fie. 2) Daca e la buget de ce ar pleca la alta facultate pt care ar trebui sa plateasca taxe. 3) Si chiar daca e la taxa... sa inceapa o noua facultate ar insemna sa iroseasca banii cheltuiti de parinti pana atunci pt ea...

      Deci in conditiile astea din Romania nu prea vad cum un student din Romania ar putea renunta la o facultate si ar incepe alta... doar daca esti de bani gata....

      Asta nu inseamna sa nu protestezi... pt anumite chestii tin minte ca am fost in audieri si la rectorul Universitatii... acu cu birocratia din Romania unele le-a rezolvat si unele nu...

      asa ca nu vad rostul intrebarii tale.
  • +1 (3 voturi)    
    ... (Luni, 19 decembrie 2011, 18:01)

    anonim [anonim]

    Principala problema la noi nu e dotarea, nici conditiile ci atitudinea. Noi ne facem ca invatam, ei se fac ca ne trec anul. Cam asa s-ar rezuma in doua cuvinte sistemul de invatamant romanesc.
    Nicaieri in lume studentii nu au cazare de cinci stele pe gratis, numai la noi fac nazuri. Laboratoare sunt si la noi, destul de dotate, calculatoare suficient de performante pentru ceea ce au nevoie studentii. La ce sunt folosite? Messenger, dating, prosport si cancan. Biblioteci exista si la noi, inclusiv biblioteci virtuale - interne sau externe gen SpringerLink. Le foloseste cineva? Nu. De ce le-ar folosi cand pot sa dea un google si sa ia un referat gata facut? Ca oricum nimeni nu-l citeste, si chiar daca-l citeste nu pica nimeni pentru are un referat identic cu alte 100, cel mult ia un 5.
    La noi a participa la un curs inseama a scrie dupa dictare doua ore, iar la examen, bineinteles, avem pretentia sa se dea doar din ceea ce s-a dictat. Si in multe cazuri profesorul chiar accepta aceasta pretentie.
    Pana ce studentul roman nu va intelege ca rolul sau este sa studieze singur pe baza unui ghid si ajutat de profesor, pana ce profesorul roman nu va intelege ca rolul sau nu e de dictafon ci de coordonator, nimic nu se va schimba oricate resurse s-ar investi.
  • +3 (3 voturi)    
    o lectie pe viata (Luni, 19 decembrie 2011, 18:21)

    cetatzeanu` [anonim]

    daca as-i fi investit banii de universitate intr-o afacere mica si ma ocupam de businessul respectiv in loc de memorarea teoriilor desarte prezentate de niste afoni, traiam mai bine acum cu sau fara criza asta

    va place, nu va place, asta e

    student = fraier tanar

    angajat = fraier batran
  • -1 (3 voturi)    
    Job? (Luni, 19 decembrie 2011, 21:19)

    Pop [anonim]

    Bun, acum sa vedem unde se angajează fata asta cu...cinematografia la baza...
    Așteptăm urmarea povestii.
    • -1 (1 vot)    
      la... (Marţi, 20 decembrie 2011, 7:56)

      ispy [anonim] i-a raspuns lui Pop

      la cinematograf bineinteles. tu ce credeai?
  • +1 (1 vot)    
    Greu de explicat diferentele (Marţi, 20 decembrie 2011, 6:55)

    Autodidactul [anonim]

    Cel mai bine a spus madam in articol...is ani lumina distanta intre ce e in Anglia, USA, Canada, Franta, Germania si inca vreo cateva tari. Ce am enumerat eu au monopol in primele 300 din lume.
    Pentru basic, e ok in Romania si te descurci afara la nivel de mercenar. Cand vine vorba de cercetare sau sa lucrezi in firme ce reprezinta high end in domeniul respectiv realizezi ca esti la nivel de clasa I comparativ cu cei de acolo.
    De 4 ani tot fac cursuri de perfectionare si ma stradui sa-mi insusesc 100% din ceea ce inseamna lucrul in echipa.
  • 0 (0 voturi)    
    interesant (Marţi, 27 decembrie 2011, 11:43)

    nimeni [anonim]

    interesant articol, totusi irelevant in acelasi timp. Fata asta arunca cu noroi in sistemul romanesc si in componenta lui umana, demonstrand in acelasi timp ca e si ea la fel de "infectata". Eu cred ca impresia foarte buna pe care i-a lasat-o experienta britanica, este in MARE masura conditionata si de faptul ca a facut un mare efort si si-a dorit foarte mult acel master in UK, drept pentru care a stiut sa-l si pretuiasca. Pe de alta parte, fata isteata fiind, sau "tocilara", i-a fost simplu sa fie admisa la Facultatea de Jurnalism si Stiintele Comunicarii din Bucuresti, pentru care ma gandesc ca a optat nu din vreo afinitate pentru vreuna din materiile predate acolo, ci pentru ca probabil a terminat vreun profil uman in liceu, iar optiunile i-au fost intrucatva restranse. Cred eu ca FJSC nu e o facultate cu care Romania se mandreste neaparat, are relativ putini absolventi, iar profesorii care mananca shaorma la ore presupun ca sunt specie proprie ca n-am mai auzit de ei si in alta parte. Recunosc faptul ca mi-am permis multa libertate in imaginatie si ca am facut multe presupuneri legate de aceasta domnisoara. In acelasi timp, nu contest superioritatea sistemului de invatamant britanic si nici nu apar in vreun fel problemele vesnice ale celui romanesc. Totusi ma intriga faptul ca nu a avut nici macar un cuvant bun de spus despre studiile din Romania. Cumva diferentele sunt si normale. Daca sistemul romanesc ar fi finantat de fiecare student la un pret asemanator cu cel platit de aceasta fata (fara sa luam in calcul posibilitatea ca banii sa iasa din sistem pe motiv de coruptie), nu cred ca lucrurile ar sta foarte diferit. Ori pana si atitudinea romaneasca e determinata in cea mai mare masura de finante.
    • 0 (0 voturi)    
      raspuns (Vineri, 13 ianuarie 2012, 0:40)

      anonim [anonim] i-a raspuns lui nimeni

      Absolvind acceasi facultate ca si autoarea, mi-as permite sa raspund la comentariul tau sarcastic:

      Da, exista si parti bune ale sistemului romanesc, demonstrate tocmai prin reusitele pe care le au studentii plecati in afara......insa ceea ce e extrem de important este faptul ca la noi ceea ce este normal si civilizat in alte parti si ar trebui sa fie si la noi incadrat in aceeasi categorie, este exact pe dos.

      Bineinteles ca o finantare ca in sistemul britanic, ar fi normal sa aduca schimbari substantiale. Dar sa nu sarim calul si sa fim modesti.

      Dupa logica asta, ar trebui ca cei care isi platesc studiile in Romania, deci sunt la taxa, sa aiba acces la resursele necesare, dotari, etc pentru ca finanateaza sistemul. Ei bine, nu se intampla asta. Si totusi, facultatea se lauda cu laboratoare dotate, echipamente profesioniste....cand colo dai de calculatoare imposibil de folosit, de 2 camere video care trebuie folosite pe rand in echipa, de reportofoane inexistente.....

      Cand i-am expus acest lucru unei profesoare din conducere, mi s-a raspuns cu imbufnare ca cei din afara isi permit ca platest taxe...dar ce, noi nu platim taxe?

      Si nu veniti cu argumentul ca in afara taxele sunt substantial mai mari. Sa le mareasca si la noi, dar macar sa stiu ca odata devenit absolvent, pot sa folosesc un reportofon, o camera, etc.
  • 0 (0 voturi)    
    parerea (Marţi, 27 decembrie 2011, 11:53)

    nimeni [anonim]

    psihologic vorbind, cand un om a muncit sau a platit mult pentru un lucru, va crede pana la adanci batraneti ca a facut alegerea cea buna, indiferent de ce ii vor spune altii. E un mecanism de autoconservare. Cand primesti ceva pe gratis in schimb, mai putin te intereseaza. In cazul de fata vreau sa spun ca fata percepe diferenta dintre cele doua sisteme ca fiind mai mare decat in realitate.
  • 0 (0 voturi)    
    Contact (Joi, 12 ianuarie 2012, 22:16)

    Dreamer [anonim]

    Sper ca acest comentariu va fi citit :

    Eu am terminat anul trecut exact aceeasi facultate ca si tine, Nadia si am de gand sa aplic exact la un program masteral de film de la Kingston- probabil acelasi.

    M-as bucura daca am putea discuta un pic mai pe larg si daca se poate sa facem schimb de date de contact, poate sa corespondam pe e-mail.

    Multumim frumos pentru articol!
  • 0 (0 voturi)    
    hy (Vineri, 10 februarie 2012, 4:08)

    Nick [anonim]

    Ce tot vorbesti acolo de parca ai fi nu stiu cine ca daca nu ai stat la camin ai avut sansa sa stai in alta parte dar asta nu e un mijloc de afirmare puteai sta bine mersi la camin poate te mai inghesuia careva pe acolo.Si ca veni vorba de Romania..nu am de spus ceva de bine..Pacat ca e asa..si ce burse ca majoritatea nu iti platesc studiile in totalitate numa daca mai ai tu ceva.
  • 0 (0 voturi)    
    In aceasta intreaga coloana de comentarii (Marţi, 10 aprilie 2012, 14:08)

    trololollolo [anonim]

    haters gonna hate


Abonare la comentarii cu RSS





Buchete.ro de 12 Ani: Florarie Online cu Livrare Flori la Domiciliu in Bucuresti

ESRI

Top 5 articole cele mai ...


Dosare blocate la tribunal
  • 1942 zile



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version