- Vezi orarul unui student la University of Essex
- "Vin dintr-un sistem in care mi s-a spus tot timpul foarte exact ce trebuie sa fac si acum am ajuns intr-un loc unde mi se da o biblioteca uriasa si o lista de 40 de pagini doar cu titluri de carti pe care ar fi bine sa arunc un ochi".
- "Voi sublinia cele doua aspecte care m-au marcat cel mai puternic: primul este libertatea generala pe care o am, cel de-al doilea este atmosfera internationala"
"Essex - prima impresie
(...) Prima vizita prin campus mi-a facut impresia unui mic orasel studentesc unde ai cam orice ti-ai putea dori: cafenele, spatii verzi cu pomi si lacuri, o biblioteca uriasa, cluburi, puburi, magazine, etc. De asemenea sunt cateva autobuze care te duc in aproximativ 20 de minute in orasul Colchester unde gasesti absolut orice vrei.
Ceea ce m-a impresionat insa foarte tare este atmosfera internationala care da viata acestui orasel studentesc. Faptul ca sunt mii de studenti din absolut toate colturile lumii care te inconjoara si te incarca la fiecare intalnire cu putin din cultura lor este deosebit de interesant pentru un roman obisnuit cu o cu totul altfel de societate.
Cazarea este foarte buna. Stau chiar in campus, foarte aproape de cladirile unde am cursuri, ceea ce ma ajuta foarte mult. (...) Am propria baie, o camera mare si o bucatarie pe care o impart cu inca 5 colegi (genul asta de cazare trece de 100 de lire pe saptamana). Cu asemenea conditii chiar nu pot sa ma plang, dar am auzit colegi care nu au aceleasi facilitati si care se cam plang de aspecte precum: o baie la 7 oameni; o bucatarie la 14; camere inghesuite; etc.
Fresher’s Week
Prima saptamana se numeste sugestiv “Fresher’s Week” (saptamana bobocilor) si este organizata ca un party continuu ce tine 7 zile. Zeci de evenimente, petreceri si tot felul de activitati bine organizate fac din prima saptamana o experienta inedita menita sa lege prietenii, sa ii ajute pe boboci sa se acomodeze mai bine si, nu in ultimul rand, sa le ofere celorlalti studenti o saptamana plina de distractii inainte de Inceperea anului academic.
Distractia e peste tot. Cluburile si barurile sunt pline noaptea, iar ziua sunt activitati organizate in fiecare cladire (petreceri de inceput de an la fiecare departament; targuri; jocuri de echipa; etc). Totusi cele mai bune petreceri sunt cele date in bucatariile comune care au destul de mult spatiu. Fiecare etaj are party-ul lui si toata lumea e bine primita oriunde s-ar duce.
Din pacate, din punct de vedere al fetelor trebuie sa recunosc superioritatea incontestabila a Romaniei pe care o stiu toti studentii de aici.Daca ii intrebi, stiu despre romani ca sunt petrecareti, ca au alcool tare si fete frumoase.
Un alt aspect demoralizator pentru petreceri aici sunt preturile. Totul este foarte scump, asa ca banii pentru distractie nu sunt prea multi. Daca te apuci sa transformi in lei fiecare lucru pe care ti-l iei, te ingrozesti. Cu toate astea, absolut toata lumea s-a distrat si atmosfera primei saptamani imi va ramane clar o amintire placuta.
Cursurile
Dupa ce s-a terminat “Fresher’s Week” au inceput cursurile. Orarul si absolut toate detaliile referitoare la cursuri (manuale, calendarul complet al anului academic, prezentari succinte cu fiecare curs din fiecare saptamana, recomandari pentru carti, etc) le pot accesa oricand printr-un portal pe internet numit MyEssex, la care am un user-name si o parola. Prin acest portal am si o adresa noua de e-mail de la facultate unde primesc zilnic mesaje interesante de la departamentele din care fac parte, dar si de la tot felul de societati in care m-am inscris. Tot prin acest portal imi primesc temele de la profesori si chiar pot gasi materiale de la cursuri precum prezentari power-point sau inregistrari.
Departamentul meu principal este “Government”; practic, modulul de Relatii Internationale in care am fost acceptat apartine acestui departament. Cele doua materii principale si obligatorii de la acest modul sunt “Introducere in Politica” si “Introducere in Relatii Internationale”. Pe langa acestea a trebuit sa imi mai aleg inca doua din care una imi era recomandata chiar in descrierea modulului “Introducere in Politica Europeana”. Toate aceste 3 materii apartin de departamentul “Government”.
Cea de-a patra insa este una pe care mi-am ales-o dintr-o lista de aproximativ 25 de materii din numeroase departamente. Alegerea mea a fost un curs de Istorie moderna (1776-1989) si astfel m-am afiliat si la departamentul de “Istorie”. Aici, fiecare departament e independent, are propria organizare si reputatie individuala de cea a universitatii.
“Societatile” la care m-am referit mai devreme sunt un fel de “cercuri”, asa cum le numim in Romania, si cuprind absolut orice i-ar putea lega pe studentii de aici. De la societatile nationale (de romani, chinezi, africani, arabi, etc) la cele bazate pe hobby-uri (poezie, teatru, muzica, politica, etc). Toate aceste societati apartin de “Student’s Union”, care este ca un departament in sine al universtatii si de aceea organizarile, dar si fondurile alocate demonstreaza profesionalismul celor de la conducere. Intrarea intr-o societate se face printr-o taxa simbolica de 3 lire ce iti asigura pentru un an intreg un loc de membru.
Materiile (cele 4 mentionate mai sus) au fiecare cate 2 ore diferite (un lecture/curs si un seminar) si astfel pe saptamana eu am doar 8 ore. Trebuie sa recunosc faptul ca acest orar reprezinta poate cea mai radicala schimbare de la sistemul cu care am fost obisnuit. Cele 8 ore sunt programate cu grija pentru a nu se intersecta niciodata cu alte activitati si pentru a avea cel putin o ora libera intre ele.
Astfel, lunea am 2 lecture-uri: primul de la ora 13:00 pana la ora 14:00 la Relatii Internationale, iar al doilea la Politica Europeana, de la 17:00 la 18:00. Marti am zi libera, apoi miercuri incep cu un nou lecture, la “Introducere in Politica”, de la 10:00 pana la 11:00. Urmeaza o ora de pauza si apoi seminarul la aceeasi materie de la 12:00 la 13:00. Joia incep tot la 10:00 cu seminarul la Relatii International, apoi lecture la Istorie de la 12:00 si seminarul de Istorie de la 14:00. Vinerea am ultimul seminar, Politica Europeana, de la 17:00 la 18:00 si cam asta este orarul meu.
Diferenta dintre lecture/curs si seminar e uriasa. In primul rand, profesorii sunt foarte diferiti. Cei de la lecture sunt niste somitati: oameni cu CV-uri impresionante care reusesc sa tina un amfiteatru intreg cu ochii si urechile pe ei timp de o ora. Majoritatea sunt oameni cu notorietate in domeniul lor si unii chiar la nivel national. (Profesorul meu de Introducere in politica, Anthony King, este un cunoscut comentator politic si membru al “British Academy”). Profesorii de la seminarii sunt toti tineri, majoritatea straini, dar oameni pasionati ce vor sa ne motiveze sa invatam intr-un cadru foarte bine organizat.
La lecture poate sa vina oricine, deoarece nu se face nicio prezenta, iar capacitatea amfiteatrelor de aici e foarte mare. In timpul lor nu interactionezi cu profesorul, ci doar incerci sa iei cat mai multe notite. Seminariile sunt obligatorii (orice absenta iti scade din nota finala) si sunt organizate in grupuri de aproximativ 10 elevi care dezbat intr-un cadru organizat subiectul de la lecture si materialele pe care le-au avut de pregatit pentru saptamana respectiva.
Ce apare in plus sunt asa numitele “office hours”. Fiecare profesor de seminar trebuie sa isi rezerve saptamanal niste ore libere in care tu, ca student, te poti duce si cere ajutorul exact cum faci la o meditatie. Aceste “office hours” nu sunt obligatorii si de aceea trebuie sa iti anunti profesorul prin e-mail cand vrei sa te duci si cu ce problema, pentru ca acesta sa se pregateasca in prealabil. Desi nu sunt obligatorii, prezenta la aceste ore conteaza in ochii profesorilor si poate fi foarte folositoare mai ales cand redactezi un eseu sau un proiect.
Volumul materiei este urias, insa nu stiu cam cat la suta din ce trebuie sa citim este evaluat in examene. Ceea ce trebuie mentionat este accentual pe studiul invidual. Vin dintr-un sistem in care mi s-a spus tot timpul foarte exact ce trebuie sa fac si acum am ajuns intr-un loc unde mi se da o biblioteca uriasa si o lista de 40 de pagini doar cu titluri de carti pe care ar fi bine sa arunc un ochi. Pe langa acestea, am la fiecare materie cel putin 2 carti (de aproximativ 500 de pagini fiecare) ce au rol de manual. Asta inseamna ca aceste 8 carti trebuie citite integral pentru a spera la o nota buna in examene. Pe langa testele finale, care reprezinta 50% din medie, mai am la fiecare materie cate 3 sarcini (eseuri sau proiecte) ce reprezinta 40% din nota finala, iar ultimii 10% reprezinta activitatea in seminarii.
In concluzie, voi sublinia cele doua aspecte care m-au marcat cel mai puternic. Primul este libertatea generala pe care o am (imi organizez singur toata viata: de la cumparaturile saptamanale, la administrarea banilor pe termen mediu si lung, pana la invatat, care asa cum am amintit mai sus este facut de asa natura incat sa nu ti se ceara prea multe, ci sa ti se ofere oportunitati de a invata mai bine singur). Cel de-al doilea este atmosfera internationala care este intr-adevar ceva incredibil. Tineri din toate colturile lumii se muta in acest orasel studentesc pentru 3 ani si reusesc sa ia de aici, dar si sa lase tot, ceea ce face ca aceasta universitate sa fie mai buna pe an ce trece.
Mi-e foarte dor de Romania, dar ma simt norocos si privilegiat ca am oportunitatea sa imi petrec urmatorii 3 ani aici si sper sa aduc inapoi cat mai multe lucruri bune".
Alin Popescu a absolvit anul acesta Colegiul National "Gheorghe Lazar" din Bucuresti si a fost acceptat la University of Essex, din orasul Colchester, unde urmeaza cursuri de Politica Internationala. Pentru finantarea studiilor, a ales un imprumut pe 25 de ani de la statul britanic.
"Suma ajunge la aproximativ 10.000 de lire dupa trei ani de facultate, in jurul a 3.500 de lire pe an. Eu va trebui sa o restitui pe parcurs de 25 de ani, este un termen impus de ei, timp in care ei mi-au fixat cate un salariu prag pentru fiecare tara (deci pot sa lucrez si in Anglia, si in Romania si in orice alta tara dupa ce termin universitatea)", a explicat tanarul intr-un interviu acordat HotNews.ro.
"Daca trec peste acest salariu prag, trebuie sa incep sa le platesc lor datoria, cate 10% din salariul meu lunar, ca sa imi acopar banii imprumutati, iar daca in 25 de ani eu nu reusesc niciodata sa ating aceasta suma prag impusa de ei, sistemul lor considera ca am fost o investitie nefericita si imi anuleaza imprumutul, adica nu voi mai datora niciun ban", a precizat Alin Popescu.
Referitor la decizia de a-si urma studiile in strainatate, acesta a declarat: "Plec in alta tara deoarece eu mi-am ales un domeniu pentru care perspectiva este mult mai buna intr-o universitate din strainatate. (…) Este vorba despre perspectiva de angajare. Pana la urma, eu ma gandesc ca o sa urmez o facultate pentru a-mi gasi un loc de munca bun. Nu fac o facultate doar de dragul facultatii".
Citeste si:
- Studenta romanca in Coreea de Sud: Suntem tratati de profesori drept adultii de maine. Toate temele si exemplele abordate sunt alese din realitatea curenta, nu din vremuri demult apuse
- Absolventa de master in Cinematografie la Universitatea Kingston din Londra: Despre taxe, costuri de intretinere, modalitati de predare si diferenta majora intre sistemul romanesc si cel britanic
- Doctorand roman la MIT: Care este elementul central al sistemului american de invatamant
- Masterand roman in Astronomie la Universitatea Helsinki. Victor Solea: Am lucrat la o sonda spatiala a ESA care urmeaza sa fie lansata catre Mercur in 2014
- Primul semestru din viata de masterand roman la Universitatea Uppsala, Suedia. Cum se desfasoara cursurile, care sunt costurile de trai si ce inseamna o fratie
- Amalia Patterson, absolventa de master la Universitatea Carl von Ossietzky din Germania: Nu se pune atat de mult accentul pe teorie, ci pe modul in care gandesti sau in care ajungi la o solutie



















Dar nu gasiti si voi un tanar care sa faca o facultate in urma careia sa produca ceva, sa ofere un seviciu cautat, samd ? De asa absolventi care nu produc nimic dupa absolvire nu duce lipsa lumea asta. Nu vom iesi din criza aceasta , in care politicieni de acelasi tip precum acest tanar ne-au bagat, decat cu oameni care produc ceva material, nu care dau sfaturi si traiesc pe seama noastra a celor care aducem o valoare concreta in societate .
Stai in cur pe scaun, cu televizorul inchis si gandeste.
Robotii produc, oamenii creeaza.
Ce-i cu primitivismul asta?
Cand o sa ma intorc in Romania, o sa ma opreasca unu` ca tine si o sa ma intrebe: Da tu ce produci?
...De ce as "produce"? Pentru ca niste primitivi sa consume? ...mai bine nu.
A produce pt. primitivi: daca n-o faci, creezi dezechilibre care pana la urma te afecteaza si pe tine. Vezi criza actuala: daca ne-primitivii nu stateau de-o parte, primitivii care nu s-au gandit la consecinte nu puteau crea conditiile necesare declansarii crizei. (Ceea ce pe undeva justifica urmatoarea idee: cata vreme dragostea de intelepciune nu e insotita de implicare in realitatea de zi cu zi, din punctul de vedere al unui observator extern e inutila si lipsita de valoare - e ca si cand n-ar exista.)
In plus, termenul in sine, si retinerea de a produce pentru primitivi denota o judecata de valoare dupa parerea mea complet neargumentata: tu-l faci implicit pe primitiv responsabil pt. cu cata minte s-a nascut si la ce educatia a avut acces.
Deci doctorul si profesorul care iti dau 'sfaturi' traiesc pe seama ta? Poate ar fi trebuit sa fii mai atent la aceste sfaturi in scoala...
Majoritatea tarilor dezvoltate mai au doar 20-25% din forta de munca in industrie si 5% in agricultura. Nu e nevoie de mai multi pentru ca vine un tanar de-asta care da sfaturi si te invata cum sa faci aceeasi treaba doar cu 2 oameni in loc de 10.
O mare problema a Romaniei a fost tocmai lipsa politicienilor adevarati. Clasa 'noi muncim, nu gandim', a votat aceeasi dinozauri comunisti si dupa revolutie tocmai din lipsa de educatie. In parlamentul Romaniei 90% nu sunt in stare nici macar sa-ti explice doctrina partidului din care provin, cu atat mai putin sa o aplice.
ar fi cazul, dupa atatia ani de... cautari, sa intelegeti ca Romania nu geme de politicieni si analisti politici, din contra, lipsa acestora a fost acoperita cu pseudoanalfabeti care profita de naivitatea unui popor lipsit de educatie sociala si politica.
ti se pare ca e bine sa ai presedinte un cizmar, un inginer hidrolog sau un ofiter de marina? ti se pare ca e bine sa decida pentru tine in parlament fosti soferi de camion cu studii superioare la ff si cantareti de muzica populara? crezi ca un jurnalist de tabloid care a 'evoluat' la o televiziune tabloid (OTV) este normal sa faca un partid si sa candideze la alegeri?
la fiecare 4 ani cautam cei mai buni politicieni care vor ocupa doar cateva mii de locuri de munca, dar care vor avea cel mai mare impact asupra societatii. este un serviciu cautat, asa ca roaga-te ca omul asta sa se intoarca in tara ca sa ai de unde alege...
Doar o opinie...
Eu nu ma intorc in Romania, pt ca Romani nu ma cer.
educat 50%, bani cat probabil n-au avut doua generatii de absolventi de nota 10 dinainte de '89, de ce te-ai mai intoarce.
noroc ca s-a trait si pana acum fara tine, si se va trai si de-acum incolo.
un sfat de la cineva care a facut superscoli academice pe-afara. nu confunda lipsa ta de cunostinte si a celorlalti, banuiesc ca sunt la fel de entuziasmati ca si tine, cu inteligenta profesorilor. am avut profesori mult mai intelgenti in romania. sau cu alte cuvinte criza mondiala nu a fost provocata de romani inculti, ci de cei cu Harvard-uri, MIT-uri, Oxford-uri etc. ba mai mult s-ar putea ca noi sa avem solutii mai viabile decat ei, ca am trait experiente diferite.
dar dupa mintea ta cu multa scoala, daca toti am pleca ce s-ar intampla? cand vei intra in campul muncii vei afla ca nu e totul cum visezi. de fapt noi nu vrem politicieni vrem sistem politic care sa functioneze. Ca si Ceausescu era politician. Have a nice life!
Foarte putini sunt cei care intra in politica ca sa faca ceva, si cel putin la momentul actual respectivii sunt perfect constienti ca vor fi terfeliti in fel si chip indiferent care le va fi performanta. Si mai trebuie sa si invete din mers ceea ce tanarului astuia i se va preda la scoala.
De-aia, dupa parerea mea, e foarte utila directia in care se specializeaza omu'. Daca avem noroc si mai multi ca el se si intorc acasa dupa ce-si termina studiile, si chiar intra in politica, poate-poate se va schimba ceva in politica romaneasca.
Marsul ala sinistru al popilor cu moastele nush carui sfant m-au facut sa afirm chestia cu habotnicismul....hoardele alea de popi de cine crezi ca-s sustinute?
La faza cu spiru haret....nu erau pe vremea mea particulare din astea.
ps: din Canada cu dragoste.
Am prieteni Romani care studiaza aceste cursuri in cautarea raspunsurilor. Totul devine destul de clar cand este luat metodic si sistematic.
Doar ca acest tanar se intoarce in tara cu o mentalitate diferita tara are de castigat. Asa ca putem "produce" multe ca si romani insa din pacate sau din fericire avem nevoie de o mentalitate diferita ca sa producem oameni.
Altfel ramanem la marginea drumului sa comentam, sa scuipam seminte si sa ne minunam vesnic...
-in prima saptamana si la noi sunt numai chefuri prin camine (intrebati studentii de la politehnici in special);
-bibliotecile sunt si la noi pline de carti foarte importante dar problema este ca nimeni nu intra sa le citeasca
-campusuri mari sunt si la noi(cam murdare si neamenajate) de ex: Tudor, Targusor si Copu(in Iasi), Regie, Tei etc (in Bucuresti).
- a spus 5 in camera la un pret destul de mare. Nimic impresionant:Camin 7 din Tei (Bucuresti):3 in garsoniera confort 1, renovata complet, pret 40 euro pe luna (pt cei la buget)
-profesori de renume,membri a nu stiu ce academii: sunt si la noi foarte multi (asta daca nu faceti comparatie cu Spiru si generalizati pt tot sistemul).De exemplu la UTCB: Bena, Titaru, Mazilu, etc...
-eseuri si proiecte, care se aduna cu nota:stim bine noptile pierdute cu ele si unele din cele mai frumoase amintiri(baute);
-libertatea generala: asta o stie orice student din provincie(mai ales organizarea banilor);
Sa nu aruncam cu noroi ca unii au si noi nu. Sa aiba chef sa invete studentii si sa se reduca coruptia, apoi vom reveni intre elitele universitatilor.
Si tot ce la ei arata bine, e frumos, luxos si cu dotari este platit de catre studenti prin taxe enorme spre deosebire de sistemul nostru. Si cum a precizat el ca nu face o facultate doar de dragul de a face una, va mentionez ca nu e singurul si nu trebuie sa pleci din tara pt ea. (ex.:AC, telecomunicatii, etc).
Oricat de rau ati vrea sa faceti sa arate sistemul romanesc, inca ne mai putem reveni si nu trebuie sa copiem alte sisteme.
Cand a avut Romania o universitate in elita?????
Are Romania macar in top 1000 vreo universitate. NU.
Si mai intreb...poti sa iti faci tu singur orarul in Romania? Ca in afara cam asa se procedeaza. Profesorii predau cursul la anumite ore, sunt mai multi profesori pt acelasi curs...si te duci frumusel la orele care iti convin, la profesorul care iti place.
Nu sunt carti in Romania cum sunt in alte parti...pt ca nu sunt traducatori indeajuns si mai apoi...bani.
Punct.
1. biblioteci sunt si la noi, iar la unele facultati cu carti foarte noi. Inainte de a te inscrie la facultate, te interesezi si de dotare, nu te apuci dupa aia sa te plangi. A, sunt in engleza, dar asta nu ar trebui sa fie o problema.
2. campusuri sunt si la noi, la fel si camine cu conditii lux. Si costa mai putin de 400 de lire pe luna. Pentru cei cu mai putini bani, scad si conditiile.
3. profesori renumiti sunt si la noi. Iarasi, depinde de domeniu si de facultate. Te interesezi inainte. Si da, sunt si multi plagiatori fara nici o aplecare pedagogica sau macar oratorica.
4. optionale sunt si la noi. Mult mai putine, e adevarat. Iar orarul e mult mai rigid.
5. eseuri si proiecte sunt si aici. Doar ca la noi foarte multi le copie de pe net si trec cu ele. Acolo se extramiculeaza pentru asa ceva.
6. unele cursuri sunt colocvii si la noi. Aia cu scrisul 3-4 ore nu se mai aplica peste tot. Iarasi, te interesezi dinainte.
Daca trag linie, in afara de punctul 4, poti gasi si aici conditii ca in vest. Trebuie sa vrei si sa te interesezi inainte de a te inscrie la facultate. Si cel mai important: trebuie sa Nu tratezi facultatea ca pe o imprimanta de diploma.
Plus, cursurile, in afara Romaniei, sunt puse in asa fel incat sa ai timp si sa mananci la pranz (bineinteles ca exista cantine aproape de amfiteatre), si apoi sa ajungi la cursuri/ laboratoare...si sa mai ai si timp sa inveti apoi. Si vrei comparatie? Eu am avut la noi cursuri/laboratoare de la 8 la la 20...si pauza insemna alergatul dintr-o cladire in alta...asta e normal?
Tocmai faptul ca in alte tari exista dotari te face sa pleci din tara...si da, mai exista facultati "bune", dar sunt bune in sistemul nostru de clasificare, ele neputand fi comparate cu cele bune din Europa, nici macar cu cele mediocre.
Acestea sunt parerile mele- ale unui student care a inceput facultatea in Romania si acum o continua in locuri mai de calitate!
Nimic mai fals, ar trebui ca un student in afara tarii, sa faca primii doi ani aici, si apoi sa plece afara, in felul acesta ar putea face o comparatie.
Pana atunci , vorba aceea, ciocul mic.
Pana de curand , si la noi au fost scoli foarte bune, insa valoarea acestora s-a diluat la momentul in care au pornit fabricile de diplome. Acest sistem , creat recent a facut sa rasara o imagine foarte proasta a invatamantului romanesc. Daca am reduce mizeria din mediul universitar, s-ar intari foarte mult si invatamantul de la treptele inferioare, intrucat ar aparea motivatia si competitia. In general, invatamantul de calitate inseamna sa aloci foarte multe resurse pentru educarea unui om, lucru care nu este posibil in situatia actuala, cand se aloca putine resurse, pentru foarte multi indivizi.
Singura facultate unde conta dosarul si pila era Dreptul, unde erau locuri speciale pentru tovarasi.
In plus ei aveau Stefan Gheorghiu care ii instruia pe cei care urmau sa fie activisti.
2. Cei de la fabricile de diplome s-au angajat pentru ce multi dintre ei lucrau deja in domeniu si nu aveau diploma pe care daca nu ar fi cumpara-o nu ar fi avut-o niciodata. Cei care au facut facultatea fara sa aiba serviciu nu s-au angajat in meseria lor pentru ca nimeni nu te primeste ca sa te invete.
3. La ora actuala si invatamantul de stat este la pamant, am o colega care dupa 5 ani de Politehnica si nu stie cum se calculeaza volumul unui cilindru.
Ce spuneam eu este faptul ca inclusiv facultatile de stat au ajuns fabrici de diplome. In primul rand, de la ele porneste imaginea de invatamant de slaba calitate.
Este pacat ca nu stii cati absolventi de studii superioare la privat au ajuns ospatari, soferi, vanzatori, sau agenti de vanzari.
Nu trebuie sa luam in calcul si functionarii de la stat, care pentru a nu fi dati afara au urmat si facultati, la mare sau foarte mare distanta. De stiinta, desigur.
nu cred ca trebuie sa ridicam chiar asa in slavi universitatile straine. si in romania am cunoscut profesori universitari care te tineau atent si te capacitau aproape 100% cand tineu prelegeri la cursuri. eu cred ca trebuie sa facem mai multa propaganda univerisitatilor romanesti, deoarece cresterea si bunastarea vine de la noi din tara nu din alta parte. restul sunt povesti...
Mare scofala a facut ca a venit in Anglia la facultate. Ce mare realizare. Are mama si tata bani sa-l tina aici. Misto!
Mai Raluca (autoarea), hai ca mai sunt o gramada de tineri talentati si cu bani prin tara, lasa-l ca asta s-a dus acuma.
Cum se discuta la noi de 20 de ani despre marele potential turistic si cat am castiga noi daca ar fi exploatat asa cum se cuvine, asa fac englezii (si nu numai ei). Cu diferenta ca nu e vorba de turism, ci de educatie.
Reteta e simpla. A se lua o universitate obsinuita, fara renume international (Essex nu e nici Oxford, nici Cambridge), a se investi masiv in infrastructura ei (campusuri, amfiteastre, etc etc), a se forma un sistem de invatamant interesant si profesionist, a se profita de faptul ca engleza e limba internationala si Anglia e tara cu un foarte bun renume in lume si succesul e gata! Atragi mii si mii de studenti din strainatate - in special din tari mai putin dezvoltate, care isi lasa banii (si deloc putini) la tine in ograda! Odata in universitatea in sine si a doua oara in economia locala (cumparaturi, etc etc).
Voi va dati seama cati bani baga studentii straini (ca am inteles ca sunt fooooarte multi) in economia locala? Si acesti studenti straini nu sunt tocmai saraci... caci si aici e smecheria: accesul intr-o astfel de universitate nu e dificil pentru un student strain care are bani (sau mai bine zis, a carui parinti au bani).
Afacere prospera in toata puterea cuvantului!
La examen nu se evalueaza ceea ce citesti ci ceea ce ai inteles. La noi studentii isi inchipuie ca au un curs de 100 de pagini pe care trebuie sa-l invete si asta e tot. In realitate la curs ti se prezinta o tematica si o bibliografie de unde poti aprofunda problema. Pe nimeni nu intereseaza sa enunti o definitie de manual, ci sa intelegi sensul ei. Iar asta o faci citind.
Daca nu aveti niciun stres cu un imprumut de 1 miliard 370 de milioane (vechi) care sa va tina sub supraveghere timp de 25 de ani (sub anumite conditii, e drept), atunci va incurajez sa aplicati in UK.